Cercetări arheologice cu surprize, la Valea Moldovei

Arheologii suceveni dr. Mugur Andronic şi dr. Bogdan Petru Niculică, de la Muzeul Bucovinei, secondaţi de conf. univ. dr. Mircea Ignat (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), au întreprins recent cercetări arheologice de teren în unele microzone ale bazinului hidrografic al râului Moldova.

A fost identificată o parte dintr-o movilă funerară antică

Cu prilejul acestor cercetări, au fost repertoriate o serie de aşezări şi necropole aparţinând eneoliticului şi epocii fierului şi au fost identificate urmele posibile ale mai multor movile funerare pe imaşul comunei Valea Moldovei, acolo unde timp de mai multe zile s-a efectuat şi evaluarea arheologică a acestui posibil sit. Între activităţile desfăşurate aici s-a numărat şi săparea unei casete pentru verificarea stratigrafiei şi a eventualei prezenţe de complexe arheologice.

Surpriza a fost deosebită pentru arheologii suceveni, care au identificat astfel pe acel loc, prin cantitatea de cenuşă şi de cărbuni, dar şi prin unele fragmente ceramice deosebit de vechi, o parte dintr-o movilă funerară antică (tumul).  

Necropolă atribuită culturii tumulilor carpatici din primele secole creştine

Prin caracteristicile sale morfologice, şi anume dimensiuni (diametru, înălţime foarte redusă), structura mantalei, dar  mai ales datorită specificului materialului ceramic, autorii acestor descoperiri atribuie necropola culturii tumulilor carpatici, care datează din primele secole creştine (sec. II - III d. Hr.), răspândită din zona izvoarelor Tisei spre nordul Bucovinei istorice şi ulterior şi în actuala regiune Cernăuţi şi judeţul Suceava (judeţ unde se mai cunosc doar siturile funerare de la Botoşana şi Boroaia).

La fel de interesantă este şi coloratura etnică a acestei culturi arheologice, care s-a grefat pe zone premontane carpatice, purtătorii ei fiind un amestec de populaţie autohtonă geto-dacică cu triburi germanice, probabil vandali, provenind din zone sud-poloneze şi sud-est slovace.