Bani europeni împrumutaţi pentru construcţia de şcoli, câştigaţi fără a bate un cui

Afacerile derulate în cel mai dulce stil românesc nu au limite nici măcar când vine vorba de copii şi de viitorul acestora. Un împrumut din băncile europene a devenit sursă de finanţare pentru diferite firme care s-au angajat să ridice un număr de 18 şcoli în mai multe judeţe din ţară. Aşa se face că mai mulţi băieţi deştepţi au reuşit să bage în buzunar sume de ordinul sutelor de mii de lei fără să bată măcar un cui. Printre unităţile de învăţământ promise de autorităţi se numără şi unele din judeţul Suceava. Câteva din aceste şantiere am vizitat şi noi, dar diferenţele între sumele alocate, a se citi contractele cu care s-au adjudecat licitaţiile, şi ceea ce se găseşte la faţa locului arată că undeva pe traseul dintre porcuşorul cu bani şi destinatarul final s-a produs un scurtcircuit major. Exemplele cele mai elocvente la nivelul judeţului Suceava sunt şcolile din Pătrăuţi şi Zamostea, iar cei care suferă sunt copiii, cei pe care vrem să credem că ne vom putea baza în viitor.

Intermediarii, fără număr

Mecanismul prin care se fură bani este simplu: o anumită firmă câştigă licitaţia, păstrează un procent din bani şi apoi subcontractează lucrarea la un preţ mai mic către o altă firmă, iar procedura continuă astfel de câteva ori. Rezultatul final este că o şcoală ajunge să se construiască chiar şi la jumătate din suma contractată iniţial. De multe ori, nici nu se mai ştie numărul firmelor subcontractante şi nici suma cu care ultimul constructor a acceptat să finalizeze lucrările. Pentru şcoala din Pătrăuţi, de exemplu, contractul de reabilitarea a fost câştigat de un consorţiu din Bacău format din firmele Branpis şi Gobacom. Suma pentru care acest consorţiu s-a angajat să ridice şcoala din Pătrăuţi este de 1.525.531 de lei. La faţa locului nu a ajuns nici un muncitor de la cele două firme, lucrarea fiind subcontractată cu 1.000.000 de lei. Din start, fără nici un fel de efort, cei care au câştigat licitaţia au băgat în buzunar jumătate de milion de lei. Primul subcontractant nu a stat prea mult pe gânduri şi a procedat în mod identic. Aşa se face că în mai puţin de un an s-a ajuns la un număr nedefinit de intermediari.

„A câta firmă e? N-aş putea să vă spun. Cred ca a treia, a patra, cincea. Nu mai ştim nici noi, că aşa s-au mai perindat pe aici… Au venit firme de la Bacău, de la Bucureşti, Focşani, iar acum pe şantier sunt muncitori din Fălticeni”, a declarat Lucian Ruşti, directorul Şcolii Pătrăuţi.

Nici primarul Dragoş Jureschi nu ştie să spună stufosul şir al firmelor care s-au angajat să reabiliteze şcoala din sat, dar spune că nu este treaba lui, ci a celor de la Ministerul Educaţiei, prin intermediul cărora se derulează proiectul.

Investiţia de anul trecut s-a dus pe apa sâmbetei

Curios este că anul trecut autorităţile din Pătrăuţi au băgat bani serioşi pentru renovarea şcolii. Nu mai puţin de 300.000 de lei s-au dus pentru acoperiş, geamuri termopane şi alte lucrări de amenajare. În numai câteva luni, şcoala din Pătrăuti a intrat în programul guvernamental de reabilitare. Ca sa profite de banii europeni, s-a luat decizia de a demola corpul de clădire abia renovat.    

Primarul Jureschi are şi o explicaţie: „Nu aveam de unde şti că vom primi aceşti bani şi nu era să stăm să ne plouă în şcoală. După mine nu e normal ce s-a întâmplat, dar dacă se face această investiţie, totuşi de valoare zic eu, depăşeşte ceea ce am cheltuit noi”.

Şi pentru că vechiul corp de clădire, vechi de aproximativ 100 de ani, a fost pus la pământ, numărul claselor de curs s-a redus simţitor. Conducerea şcolii a fost obligată să introducă învăţământul în trei schimburi. Directorul Lucian Ruşti spune că se uită mereu la mersul lucrărilor şi speră ca totul să se finalizeze măcar până la începutul viitorului an şcolar. „Nu vrem să rămânem în istorie ca oamenii care au dărâmat această şcoală. Sperăm ca banii să ajungă la constructor şi lucrările să se finalizeze la termen”, a precizat Ruşti.

Acum, pe şantierul de la Pătrăuţi lucrează muncitorii firmei Ideal Construct din Fălticeni. Valoarea la care s-au înţeles să termine lucrările este confidenţială.

La Zamostea, treabă puţină şi de mântuială

O altă şcoală din judeţ, o situaţie mai proastă. La Zamostea, consorţiul de firme Branpis - Gobacom a adjudecat licitaţia la preţul de 1.175.719 lei, dar a subcontractat-o la valoarea de 835.000 de lei. Şi de aici, fără a mişca un pai, firmele cu sediul în Bacău şi-au „tras” 340.000 de lei. O sumă deloc de neglijat. Mai grav este că pe şantierul de la Zamostea lucrările au îngheţat la propriu şi la figurat. Monitorul de Suceava a scris în urmă cu aproximativ două luni despre revolta sătenilor din Zamostea, care au lucrat la construcţia şcolii, dar au sfârşit prin a blestema şi înjura. Patronul firmei din Iaşi, unul dintre subcontractori, care-i angajase să muncească pe oameni, a dispărut fără urmă după vreo două luni. Iniţial, s-a spus că a fugit în Italia cu banii încasaţi, ulterior se pare că a fost văzut prin Iaşi. Cert este că la Zamostea a devenit persona non-grata. Supăraţi că nu au fost plătiţi, sătenii vorbesc şi despre calitatea proastă a lucrărilor. Unul dintre muncitorii de pe şantierul şcolii de la Zamostea a mărturisit că „Trebuia să vină o comisie să verifice, fier nu a băgat, grinzi nu, boldaje nici atât. Ne-a spus, faceţi, faceţi, că n-am bani. Am făcut cum s-o putut. Chiar şi ăia de la Bacău au zis că nu s-au pus grinzile de fier. Trebuiau să pună scări de zece, nu au pus, trebuiau să pună folie şi nu au pus. Nu mai interesează pe nimeni”.

Dimineaţa, angajat la IŞJ Suceava, după-amiaza, diriginte de şantier la Zamostea

Un alt amănunt interesant la şcoala din Zamostea este numele celui care a deţinut pentru o perioadă funcţia de şef de şantier. Se numeşte Ştefan Văideanu, iar ca o curiozitate, ocupă funcţia de consilier de investiţii al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Veţi spune că este incompatibil, dar nu-i deloc aşa, pentru că legislaţia îi permite lui Văideanu să lucreze dimineaţa pentru stat, iar după terminarea programului poate lucra pentru o firmă privată, evident pentru un alt salariu. De altfel, Văideanu le-a spus colegilor de la Pro TV, de la emisiunea „România, te iubesc!”, cu care a vorbit acum câteva săptămâni, că nu vede nici o problemă în a ridica şcoli la sume mai mici decât cele contractate iniţial. „Este vina celor care se angajează să lucreze aşa ceva, cine-i pune să lucreze la banii ăştia? Nu pleacă nimeni acasă ca să aducă bani”, dixit Văideanu.

Branpis, una dintre firmele care a câştigat licitaţia, şi-a schimbat între timp adresa. Firma funcţiona atunci acasă la şeful companiei de apă Bacău, Laurenţiu Găina. O persoană influentă, care a deţinut firma Branpis şi pe care a cedat-o unui colaborator apropiat, Dan Brânduşoiu. Manevra a fost făcută după ce presa a scris că Branpis beneficiază de contracte de la Compania de Apă Bacău, condusă de Găină. Gobacom, cealaltă firmă implicată în renovarea scandaloasă a şcolilor din judeţul Suceava, este condusă de Miluţă Gologan, un afacerist extrem de alunecos.