Numărul vârstnicilor cu depresie şi demenţă este în creştere, spun medicii suceveni, care arată că aceste afecţiuni sunt tot mai frecvente în rândul persoanelor de 60 de ani şi peste. Dr. Loreley Haşovschi, şefa secţiei Psihiatrie din cadrul Spitalului Suceava, precizează că, în ceea ce priveşte depresia, numărul femeilor afectate este de două ori mai mare decât al bărbaţilor. „În familiile cu persoane depresive, posibilitatea apariţiei acesteia printre rudele de sânge este mai mare. Persoanele cu afecţiuni cronice sunt şi ele mai vulnerabile. Orice schimbare majoră, cum ar fi doliu, eşec, alt mediu de viaţă, poate facilita apariţia unei depresii”, explică specialistul sucevean.
Potrivit medicului, depresia este o tulburare a afectivităţii, cu apariţia unei trăiri de tristeţe şi de pierdere a speranţei, care durează o perioadă îndelungată. „Nu este un simplu episod de tristeţe, de supărare sau o reducere temporară a energiei, ci înseamnă scăderea până la dispariţie a bucuriei de viaţă, reflectată până la urmă în prăbuşirea capacităţii de funcţionare în familie şi societate”, adaugă şefa secţiei Psihiatrie.
Medicii: „Tratamentul depresiei este de regulă eficace”
Dr. Loreley Haşovschi spune că există forme uşoare de depresie, care de cele mai multe ori rămân nediagnosticate, dar care, prin disconfortul produs, alterează calitatea vieţii individului respectiv. În astfel de situaţii este foarte posibil ca la un moment dat să survină agravarea, iar riscul de a aluneca pe panta abuzului de alcool sau droguri să crească.
În cazurile de depresie severă, persoana respectivă poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activităţile de rutină şi chiar la suicid. Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a căuta ajutor deoarece consideră că acest lucru este o dovadă de slăbiciune personală sau cred că trebuie să fie capabile să iasă singure din această stare. Astăzi se ştie că depresia, ca orice altă afecţiune medicală, are o bază biologică şi chimică. Tratamentul depresiei este sigur şi de regulă eficace, chiar şi în cazul persoanelor cu depresie severă.
Cauze şi simptome
Medicul sucevean precizează că „La vârstnici, cauzele depresiei sunt multiple şi complexe. Depresia vârstnicului este adesea confundată cu starea de disconfort provocată de alte suferinţe ale corpului sau cu demenţa. De aceea, consultarea specialistului este importantă, diferenţierea celor două tipuri de suferinţe fiind importantă pentru tratament, care nu este acelaşi”.
Potrivit dr. Loreley Haşovschi, demenţele constituie o clasă de afecţiuni neurodegenerative caracterizate prin alterarea persistentă şi progresivă a cunoaşterii, cu evoluţie către invaliditate: “Demenţa presupune o deteriorare globală a cunoaşterii, care implică un declin faţă de nivelul anterior de funcţionare şi care asociază o gamă largă de simptome psihice, psihologice şi comportamentale. Memoria, capacitatea de învăţare, atenţia, orientarea, calculul, limbajul, gândirea şi judecata sunt funcţiile afectate în demenţe, precedate uneori şi aproape întotdeauna însoţite de tulburări ale controlului emoţiilor, de modificări ale personalităţii sau simptome psihiatrice ca apatie, depresie, tulburări psihotice şi tulburări de comportament”.
Circa 25% dintre cazurile de demenţă sunt genetice
Şefa secţiei Psihiatrie arată că, în aceste cazuri, semnele clinice sunt la început subtile, cu tulburări de memorie observate în special de aparţinători, care însă se agravează progresiv şi până la urmă perturbă activităţile de zi cu zi, cu imposibilitatea recunoaşterii obiectelor şi a persoanelor. În stadiile avansate, pacienţii necesită ajutor pentru a se alimenta, îmbrăca etc..
Din păcate, în majoritatea cazurilor, nu se cunoaşte cauza bolii şi se consideră că demenţele sunt determinate multifactorial, existând o predispoziţie ereditară. Vârsta avansată şi eventual unii factori cum ar fi traumatismele craniene, infecţiile virale, toxinele pot transforma ulterior predispoziţia moştenită în boală manifestă. „Aproximativ 25% din cazuri sunt familiale, acestea fiind cauzate de diferite mutaţii genetice”, completează dr. Loreley Haşovschi, care adaugă că frecvenţa bolii creşte cu vârsta.
Se consideră că la persoanele cu vârsta de peste 85 de ani boala este prezentă în 25 - 45% dintre cazuri. Circa 2% dintre pacienţii cu demenţă Alzheimer prezintă forma cu debut precoce, cu apariţia simptomatologiei înainte de vârsta de 60-65 de ani. Există însă şi cazuri (în special forma comună cu debut tardiv) care apar sporadic, fără să existe alte rude bolnave în familie.