Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Peste o mie de credincioşi s-au adunat ieri în centrul oraşului Cajvana pentru a sărbători, alături de înaltele feţe bisericeşti venite din întregul judeţ şi din ţară, special pentru acest eveniment, sfinţirea Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, la împlinirea a 100 de ani de când este centrul credinţei şi vieţii spirituale a sutelor de familii din zonă.
Slujbă de sfinţire la cele patru laturi ale bisericii în cruce
Ceremonia de resfinţire a lăcaşului de cult a început duminică dimineaţa, în jurul orei 09.00, când deja curtea bisericii era plină de oameni dornici să asiste la ceremonia religioasă.
Sfinţirea de 100 de ani a bisericii ale cărei cruci şi acoperiş sunt acoperite cu aur a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un numeros sobor de preoţi.
În fiecare din cele patru laturi ale bisericii construite în forma crucii a fost oficiată câte o scurtă ceremonie religioasă, la finele căreia, pe rând, când ÎPS Pimen, când ÎPS Teodosie, făceau semnul crucii, cu untdelemn sfinţit, pe peretele lăcaşului de cult.
În momentul în care alaiul bisericesc a ajuns în mijlocul mulţimii, gorniştii, îmbrăcaţi în vechiul strai strămoşesc, au marcat venirea lor cu sunete prelungi, care s-au revărsat peste oameni şi casele din jur ca o chemare, asemeni celor din vremurile de demult, când se anunţau astfel evenimente importante.
Ca răspunzând acestei chemări, un număr şi mai mare de oameni s-a adunat în curtea bisericii, aşteptând liniştiţi şi tăcuţi începerea slujbei.
Portul popular, alegerea multora dintre cei prezenţi la eveniment
Vântul rece, tăios, de iarnă, nu i-a alungat deloc pe creştinii veniţi la sfinţire din întreg judeţul, nu doar din Cajvana.
Cel mai tare au simţit muşcătura frigului fetişcanele îmbrăcate cu port popular, cu fuste până la genunchi şi bundiţe înflorate, iar cei mai feriţi de frig au fost bărbaţii îmbrăcaţi după modelul tradiţional, cu sumane largi petrecute pe după umeri şi legate pe piept cu sfoară colorată, în vreme ce braţele lor, ascunse în întregime sub acea cupolă de lână, se odihneau pe chimirul lat care încingea cămeşa albă, lungă până la genunchi.
În acelaşi timp, pe stradă se perindau care trase de frumoşi armăsari, cai puternici şi călăreţi chipeşi, îmbrăcaţi în port popular, pregătind un spectacol de sărbătoare pentru mulţimea adunată la biserică.
Slujba Sfintei Liturghii
Cei doi stâlpi ai Bisericii Ortodoxe din România şi soborul de preoţi care îi însoţea au urcat pe o scenă ridicată în faţa mulţimii, de la înălţimea căreia puteau să le permită să asiste la slujba Sfintei Liturghii şi să le transmită învăţăturile creştine.
Pe aceeaşi scenă, pe care putea fi urmărit spectacolul unei slujbe bisericeşti oficiată de un sobor impresionant de preoţi, au fost invitaţi să urce senatorul PSD Gavril Mârza, din contribuţia căruia a fost ridicat integral prăznicarul bisericii, precum şi primarul oraşului Cajvana, Gheorghe Tomăscu.
ÎPS Pimen, care, înainte de a urca pe scenă, a mers prin mulţime, oferindu-le binecuvântarea sa şi stropindu-i pe credincioşi cu apă sfinţită, a chemat oamenii, care stăteau respectuoşi, la câţiva metri distanţă de scenă, să se apropie, un val de oameni punându-se în mişcare.
Frumoasa ceremonie de sfinţire, care a durat câteva ore, s-a încheiat cu o agapă creştină.
Biserica bizantină acoperită cu aur
Biserica din Cajvana a căpătat un renume aparte după ce întregul acoperiş, dar şi crucile de pe turle au fost “acoperite cu aur”, graţie eforturilor depuse de preotul paroh Iulian Vasile Davidoaia şi preotul dr. Marius Gheorghiţă Davidoaia, care slujesc la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Mai exact, tabla cu care este acoperit lăcaşul de cult, adusă de la Kiev şi montată de meşteri ucraineni, este din inox, dar a fost „bombardată cu particule de aur”. Astfel, cei 1.000 de mp de acoperiş au fost acoperiţi cu 500 de foi de tablă aurită, costul lucrării fiind de peste 250.000 de lei.
Mai mult, pe biserică sunt înălţate şapte cruci „de aur”, care, la rândul lor, au costat peste 15.000 de dolari.
Tot în această biserică se află şi şase policandre din porţelan, unice în Moldova, care au costat circa 280 de milioane de lei vechi. Cel mai mare policandru are 270 de kilograme şi peste 100 de becuri.
Acoperişul aurit şi crucile de aur au completat practic imaginea bisericii, care şi până atunci semăna mult cu bisericile bizantine construite în Rusia şi Ucraina, pentru că, după cum spune legenda, primarul din acea vreme al localităţii Cajvana a cumpărat cu o pereche de boi proiectul făcut pentru catedrala ortodoxă din Cernăuţi, punându-l în practică în mijlocul acestei comunităţi creştine.
( 7 nov 2011, 11:26:54