Regionalizarea ar transforma Suceava în cea mai puternică structură silvică din ţară

Împărţirea României pe regiuni şi o eventuală reorganizare a Regiei Naţionale a Pădurilor pornind de la aceste regiuni ar însemna ca Suceava să devină centrul celei mai puternice structuri silvice din ţară, consideră directorul RNP, Valerian Solovăstru.

“Regionalizarea nu începe de la Romsilva, dar dacă va fi făcută, aici ar fi cea mai importantă zonă forestieră, atât ca suprafaţă, ca valoare a pădurilor, cât şi ca venituri. Va fi o zonă foarte puternică şi în rest nu va mai fi nimic. Zona de sud nu va reuşi să se susţină singură. Va supravieţui doar dacă statul este dispus să susţină din fonduri proprii ceea ce înseamnă silvicultura în Călăraşi, Teleorman, Olt ş.a.m.d.”, a declarat Valerian Solovăstru, într-o conferinţă de presă, la Suceava.

Şeful Regiei Naţionale a Pădurilor consideră că, din cauza slăbiciunii direcţiilor silvice din sud, trebuie menţinută o structură centrală şi să fie continuată politica de susţinere a activităţii direcţiilor silvice din sud de către cele puternice, din nord.

“Discrepanţa este enormă, dacă ar fi să ne organizăm după cum se conturau regiunile în prima variantă. Dacă pui Suceava, Neamţ, Bacău la un loc, restul mai înseamnă doar 50%, ca păduri administrate de stat. Harghita şi Covasna nici nu mai contează, pentru că acolo aproape totul este retrocedat”, a adăugat Solovăstru.

Varianta iniţială de reorganizare teritorial administrativă a României prevede opt regiuni de dezvoltare, iar Regiunea Nord-Est (Moldova), cuprindea judeţele Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău şi Vaslui.