Decizia de a părăsi acţionariatului firmei Heidi Chocolate România şi de a se muta cu tot cu familie la Dorneşti nu a însemnat pentru elveţianul Konrad Hafner un pas înapoi. Cu abnegaţia unui om care ştie ce vrea de la viaţă, Konrad Hafner nu a stat prea mult pe gânduri şi s-a pus pe treabă. După etapa sutelor de tone de moloz pe care le-a scos din casa cumpărată la Dorneşti după inundaţiile de acum doi ani, elveţianul a „explorat” zona şi ideile de afaceri i-au venit aproape instantaneu.
„Am vorbit cu oamenii de aici şi am observat că sunt nemulţumiţi de faptul că nu au ce face cu produsele agricole, iar carnea animalelor pe care le cresc se vinde pe nimic. Atunci mi-am spus că situaţia trebuie să se schimbe cumva”, a mărturisit Konrad Hafner.
Povestea celor trei purceluşi
Primele semne ale afacerilor pe care le dezvoltă acum fostul acţionar al firmei Heidi Chocolate România au fost vizibile acum doi ani. Din discuţiile cu sătenii din Dorneşti a aflat că oamenii sunt nemulţumiţi de preţul pe care-l primesc pe kilogramul de carne de porc.
„Mi-am spus atunci să încercăm altceva şi m-am gândit la porcii vietnamezi, a căror carne este de trei ori mai scumpă, dar şi foarte sănătoasă pentru că nu are colesterol”, a spus Konrad Hafner. Următorul pas a fost acela de a găsi porci vietnamezi. Două scroafe le-a primit de la o fermă din Timiş, iar un vier a cumpărat el. Iar povestea celor trei purceluşi s-a dovedit una de succes. După doi ani scurşi de la primul guiţat vietnamez, în curtea de la Dorneşti au ajuns să trăiască acum peste 50 de animale, iar alte câteva scroafe se pregătesc să fete alţi purceluşi. Nu toate lucrurile merg, deocamdată, foarte bine, dar elveţianul „aclimatizat” la Dorneşti este încrezător că micile probleme pe care le întâmpină îşi vor găsi rezolvarea.
„Porcii vietnamezi au avantajul că nu sunt pretenţioşi, mănâncă orice, de la iarbă până la buruieni. Din păcate, nu avem o piaţă de desfacere pentru acest tip de carne. E mai scumpă cam de trei ori faţă de carnea celorlalţi porci, dar cine este bolnav şi doreşte să mănânce ceva de calitate o va cumpăra”, a mărturisit Konrad Hafner.
Câteva mere putrezite, ideea unei afaceri
O altă afacere pe care Konrad Hafner a pus-o pe roate este o minifabrică de suc de mere. Ideea i-a venit după ce a mers în vizită la un vecin şi a observat că merele stau aruncate pe jos şi putrezesc. Şi-a adus aminte de anii din adolescenţă, când familia sa din Elveţia producea suc de mere într-o instalaţie de mici dimensiuni. Pentru început, de probă, a adus o presă de lemn din ţara sa natală. Sucul de mere produs astfel l-a oferit vecinilor şi cunoscuţilor.
„Am vrut să văd dacă le place şi cum toţi au spus că e bun, m-am decis să cumpăr două utilaje pentru produc suc de mere. Le-am adus anul acesta şi ne-am apucat de treabă”, a precizat Konrad Hafner.
Produsul care va ajunge pe piaţă se numeşte simplu „suc de mere”, iar firma care-l produce a primit, sugestiv, denumirea „Das Gruene Hause”, „Casa verde” în româneşte. La mica făbricuţă lucrează deja trei persoane, trei femei din Dorneşti, care nu şi-au închipuit vreodată că vor găsit un loc de muncă chiar la ele acasă.
„Am auzit că o să se facă aici suc de mere. Am venit şi am vorbit şi domnul m-a angajat. Am gustat şi eu sucul şi chiar mi-a plăcut. E natural şi foarte bun”, a mărturisit Narcisa Maresciuc, una dintre femeile care lucrează la Dorneşti.
Sub deviza „Mai sănătos faţă de concurenţă”
Chiar dacă afacerea cu sucul de mere este abia la început, Konrad Hafner nu a ascuns că va încerca s-o dezvolte şi chiar să diversifice oferta. Deocamdată, pentru acest an producţia care va ieşi pe porţile fabricii „Das Gruene Hause” este de 50.000 de litri de suc de mere, ambalat în cutii de 3 sau 5 litri.
„Produsul nu conţine conservanţi, ci este sută la sută natural. Are valabilitate un an de zile şi conţinutul poate fi consumat timp de o lună de zile din momentul deschiderii cutiei”, a arătat Konrad Hafner.
Elveţianul stabilit la Dorneşti îşi doreşte ca şi alţi oameni să se apuce de afaceri şi să speculeze posibilităţile pe care le oferă această zonă. În ceea ce-l priveşte, are o regulă clară de la care nu vrea să se abată în afaceri: „Mai sănătos faţă de concurenţă”.
Asaltat cu cereri pentru achiziţionarea de mere
Vestea că cineva se ocupă de prelucrarea merelor s-a răspândit cu viteză prin Dorneşti şi prin zonele apropiate. Aşa se face că la poarta lui Konrad Hafner bat zilnic oameni care se oferă să-şi vândă producţia de mere. Din păcate, capacitatea de producţie de făbricuţei este limitată, iar perioada în care merele pot fi stoarse pentru a fi transformate în suc este, de asemenea, redusă. Este, dacă vreţi, o activitate sezonieră, care îşi va închide porţile în câteva săptămâni.
„După ce merele se usucă şi îşi pierd proprietăţile, calitatea şi cantitatea de suc care se obţine scade. Iar eu vreau ca produsele pe care le ofer să fie de calitate. Îmi pare rău să văd că merele se strică fără a fi folosite decât eventual pentru rachiu. Dacă o să reuşim să desfacem sucul produs anul acesta o să ne gândim să mai achiziţionăm utilaje şi să le folosim cât mai mult timp posibil de-a lungul anului”, a precizat Konrad Hafner.
Anul acesta a achiziţionat în jur de 100 de tone de mere, iar o parte din producţie a ajuns direct la producători. Oamenii au primit un leu pentru kilogramul de mere şi au plecat acasă şi cu suc de mere. O altă dovadă că politica de promovare a unui produs are o grămadă de feţe, iar cea a reclamei directe, din om în om, poate fi şi cea mai eficientă.
Muncă de pionierat în agricultură
Deşi pare greu de imaginat, drumul de la o fabrică de ciocolată până la muncile agricole nu este totdeauna foarte lung, iar Konrad Hafner vrea să-şi dovedească atât lui, cât şi celor din jur că se poate. În afara porcilor vietnamezi pe care îi creşte, elveţianul a arendat anul acesta şi 30 de hectare de teren. Recunoaşte că începutul a fost mai dificil şi că nu era pregătit pentru această activitate. A cumpărat utilaje agricole performante şi crede că experienţa de anul acesta îl va ajuta să nu mai repete greşelile făcute.
„Vreau să facem ceva util cu ceea ce ne dă natura. Eu sunt de principiul că trebuie să intri pe uşile deschise de Dumnezeu şi nu pe cele închise”, a conchis Konrad Hafner.
O presă veche de 90 de ani
Utilajul cu care Konrad Harfner a scos prima producţie de suc de mere are o vechime de 90 de ani. Este vorba de o presă din lemn de stejar adusă din Elveţia şi pe care fostul acţionar al Heidi Chocolate România o va păstra la Dorneşti pentru a-şi aminti de vremurile de altădată.
Cum a ajuns la Dorneşti
Konrad Hafner, soţia sa şi cele trei fiice au aflat de existenţa satului Dorneşti în decembrie 2007. Au aflat că reprezentanţii unei misiuni căutau să vândă o clădire şi au venit s-o vadă.
„Când am ajuns în Suceava era ceaţă şi nu arăta prea bine. La Dorneşti însă era soare şi zăpadă. Am considerat că acesta este un semn. În plus, ne-a plăcut şi ce am găsit aici, aşa că nu ne-a fost greu să ne hotărâm să plecăm din Bucureşti”, a rememorat Konrad Hafner prima experienţă la Dorneşti.
Ulterior, în 2008 şi-a vândut toate acţiunile pe care le deţinea la Heidi Chocolate România, fabrică pe care a fondat-o din temelii, iar în 2009 s-a mutat la Dorneşti pentru „un nou început”.
(27 oct 2011, 12:00:22