În judeţul Suceava, împrumuturile angajate de populaţie de la bănci sunt mai mari decât creditele luate de agenţii economici, acest lucru urmând să frâneze ritmul de dezvoltare al zonei. Aceasta este concluzia unei analize realizată de site-ul de business www.econtext.ro. În primele opt luni ale anului, sucevenii au împrumutat de la bănci 1,129 de miliarde de euro, în timp ce companiile au împrumutat doar 815,8 milioane de euro. Aceste cifre plasează judeţul Suceava pe locul 22 la nivel naţional.
„Viitorul economic al unei regiuni sau al unei ţări depinde în mare măsură de împrumuturile contractate de populaţie şi de companii. Această balanţă credite companii – credite populaţie este decisivă în a radiografia modul şi ritmul în care se va dezvolta un judeţ, o regiune, un stat. În cadrul unui judeţ, cu cât predomină creditele luate de populaţie, cu atât economia se va dezvolta mai greu. În schimb, unde companiile au luat mai multe credite, atunci acolo ne putem aştepta la o creştere economică mai rapidă şi mai ridicată. Explicaţia este următoarea: creditele contractate de populaţie merg preponderent în consum, nu aduc valoarea adăugată. Dar creditele luate de companii înseamnă investiţii, ele produc bunăstare, ele cresc bogăţia unei regiuni. Astfel, judeţele în care predomină împrumuturile angajate de companii au o economie mai sănătoasă. Aceste judeţe au un fundament mai sănătos de dezvoltare. La polul opus, cu cât populaţia împrumută mai mulţi bani decât motoarele economiei, cu atât se împotmoleşte mai mult avansul acelei regiuni, cu atât redresarea economică va fi mai dificilă”, explică specialiştii de la econtext.ro. Analiza realizată de acest site de business arată că în doar 13 din cele 41 de judeţe, împrumuturile firmelor depăşesc împrumuturile populaţiei.
Cea mai mare sumă împrumutată aparţine companiilor din Bucureşti, aproape 40 de miliarde de euro. Valoarea creditelor corporatiste a depăşit un miliard de euro numai în 17 judeţe. Cei mai puţini bani au fost împrumutaţi de firmele din Teleorman: aproape 150 de milioane de euro. În realizarea analizei, site-ul econtext.ro a folosit datele furnizate de BNR.