Prezent la Câmpulung Moldovenesc la lansarea proiectului „Drumul Lemnului”, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că acesta are în vedere punerea în valoarea a civilizaţiei lemnului din Bucovina. Flutur a spus că un astfel de proiect nu putea fi promovat în altă parte decât Bucovina, cu atât mai mult cu cât această zonă are cea mai mare suprafaţă de pădure pe cap de locuitor la nivel naţional.
„Avem obligaţia să vorbim despre civilizaţia lemnului. Când vorbim de lemn, cred că mai întâi trebuie să vorbim despre pădure, despre viaţă. Alături de apele minerale, de alte materiale de construcţie, lemnul reprezintă principala resursă, care a născut dinastii de oameni care lucrează în pădure. Şi când vorbim de drumului lemnului, vorbim de drumul de la sămânţă până la vioara Stradivarius”, a spus Flutur.
El a subliniat că în momentul de faţă, în România mai sunt doar trei zone tradiţionale cu lemn de rezonanţă pentru viori, una dintre acestea fiind Bucovina, în special pădurile din zona Moldoviţa.
Preşedintele CJ Suceava a mai adăugat că atunci când se discută despre „Drumul Lemnului” se are în vedere şi promovarea plutăritului pe râul Bistriţa sau transportul cu mocăniţa, tren folosit în trecut pentru transportul lemnului din pădure la unităţile de procesare, precum şi meşteşugurile în lemn din zona Bucovinei.
Pe de altă parte, Flutur a atras atenţia conducerii primăriei din Câmpulung Moldovenesc că trebuie să se preocupe de urgentarea asfaltării străzilor din acest oraş, investiţie realizată printr-un proiect european obţinut de municipalitate.
„Mie nu îmi pică deloc bine să vin la Festivalul <Drumul Lemnului> pe un drum care arată deplorabil, unde gropile sunt acoperite cu balast şi nisip. Şi nu mă pot face că nu-l văd. Personal, astăzi cred că trebuie să ne distrăm prudent şi puţin cu capul plecat. Pentru că întâi trebuie să investim în infrastructură şi după aceea să ne distrăm”, a spus Flutur.