La exerciţiul tactic de la sfârşitul săptămânii trecute, când s-au simulat mai multe dezastre în urma unui cutremur de proporţii care a zguduit Suceava, pentru a fi verificat modul de intervenţie a instituţiilor din comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, au fost aduşi doi scafandri de la Botoşani.
Motivul, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, din echipa de trei scafandri prevăzută în organigramă, doar unul singur există în realitate.
Şeful ISU Suceava, colonelul Ion Burlui, explică că a trimis cinci oameni pentru stagiul de pregătire de anul trecut de la Constanţa, la Centrul de antrenament al scafandrilor de intervenţie (CASI) din cadrul ISU Dobrogea.
„Din cei cinci, la viza medicală, trei au picat la testul de presiune, au participat la stagiu doi, însă unul s-a mutat la Târgu Mureş. Am rămas doar cu un singur scafandru din echipa de trei, cât este prevăzut”, ne-a declarat colonelul Burlui.
Şeful ISU Suceava explică că pentru a trimite din nou doi oameni la centrul de pregătire de la Constanţa sunt necesari cel puţin 10.000 de lei, costul stagiului ajungând la circa 5.000 de lei per scafandru.
„Nu avem fonduri pentru asta şi chiar dacă am găsi ar trebui să fie trimişi şi de la alte Inspectorate din ţară, pentru că nu face nimeni un stagiu de pregătire doar pentru doi scafandri de la Suceava”, adaugă inspectorul-şef al ISU Suceava.
Scafandru trimis şi la incendii
Până când se vor găsi bani pentru a scoate „la suprafaţă” celelalte două posturi de scafandru din organigrama ISU Suceava, singurul scafandru al instituţiei rămâne plutonierul Endre –Ştefan Benedek, cel care în martie 2010 a absolvit stagiul de pregătire de la centrul specializat de la Constanţa.
Pe perioada stagiului, a executat scufundări reale, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, simulând misiuni de căutare, identificare şi recuperare manechine şi obiecte de dimensiuni diferite.
Chiar dacă nu îmbracă echipamentul de scufundări prea des, plutonierul se schimbă repede în uniforma de pompier şi este trimis şi la alte intervenţii, de căutare, salvare, chiar şi la incendii.
De-a lungul anilor, la Suceava au fost mai multe misiuni la care a fost nevoie de scafandri.
Cea mai de amploare a fost după inundaţiile din 2008, atunci când un adolescent în vârstă de 15 ani, Gheorghe Acsinte, a fost înghiţit de puhoaie, după ce platforma de măsurare a nivelului râului Suceava, pe care minorul se afla, s-a prăbuşit, din cauza debitului foarte mare al apei.
Bănuindu-se că trupul neînsufleţit al adolescentului ar fi prins sub plăcile de beton ale platformei de măsurare a nivelului râului, care s-a năruit sub presiunea puhoaielor, autorităţile au apelat la scafandri.
A fost adus mai întâi un scafandru de la ISU Iaşi, apoi alţi cinci din cadrul Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă din judeţele Mureş şi Bihor, apoi trei scafandri utilitari de la societatea Hidroelectrica Neamţ. Cum nu s-au putut urni din loc plăcile imense de beton sub care se bănuia că ar fi prins cadavrul minorului, s-a apelat la scafandrii specializaţi în recuperarea epavelor, scafandri aduşi tocmai de la Constanţa. Aceştia au reuşit să dea la o parte plăcile de beton, însă nici urmă de copilul înecat, al cărui cadavru nu a fost găsit nici până în ziua de astăzi.