Biserica „cea mai albă, cea mai zveltă şi cea mai românească din tot cuprinsul Basarabiei”

Ştefan Ciumaşu, meşterul cioplitor basarabean care vine de câţiva ani în tabăra de creaţie de la Păltinoasa, pe care o organizează prof. Toader Ignătescu în casa lui de vacanţă de pe malul pârâului Bucovăţ, lucrează acum la realizarea uşii de intrare de la biserica ortodoxă română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, din cartierul Buiucanii Noi, din Chişinău.

„A răsărit şi a crescut ca un răspuns împotriva întunericului care i-a acoperit decenii la rând pe românii basarabeni”

Ştefan Ciumaşu şi soţia sa, Anişoara (bibliotecară la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport din Chişinău - care, în taberele de la Păltinoasa, a fost în câteva rânduri maistrul bucătar care i-a răsfăţat pe meşterii participanţi cu bucate tradiţionale, de la borşul de zarzavat cu varză dres cu smântână, la tocăniţa de ciuperci, piftele cu hrişcă, fasole cu costiţă şi pilaf găgăuz, până la plăcinte poale-n brâu), mi-au vorbit despre părintele Petru Buburuz, parohul bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi despre osteneala sa întru împlinirea şi desăvârşirea acestui lăcaş de cult şi cultură românească.

Biserica, despre care soţii Ciumaşu spun că „a răsărit şi a crescut ca un răspuns împotriva întunericului care i-a acoperit decenii la rând pe românii basarabeni”, luminează sufletele într-un loc în care nu a existat nici un lăcaş de cult. S-a ridicat prin strădania părintelui Petru Buburuz, cu ajutorul comunităţii, din donaţiile credincioşilor, dar şi cu sprijinul Patriarhiei Române.

Slujbele s-au făcut la început într-un vagon

Primăria Chişinău a luat decizia de a acorda terenul pentru biserică în anul 1991, dar sfinţirea locului s-a făcut la 12 iulie 1993.

Slujbele s-au făcut la început într-un vagon, iar construcţia s-a realizat pe etape (la data de 11 noiembrie 2000 a avut loc sfinţirea bisericii din demisol cu hramul „Sf. Vasile cel Mare”, între 2003 şi 2007 s-a ridicat şi s-a acoperit biserica principală, în 2010 s-a pus piatra de temelie a Porţii-Clopotniţă) şi continuă şi acum.

Biserica „cea mai albă, cea mai zveltă şi cea mai românească din tot cuprinsul Basarabiei” a fost concepută ca un centru spiritual şi cultural ortodox al neamului românesc. „Pe lângă biserică - spune Anişoara Ciumaşu - va fi înălţată o clădire cu trei niveluri care va cuprinde o bibliotecă teologică fundamentală, sală de conferinţe, şcoala duminicală cu diverse ateliere (pictură de icoane, sculptură în piatră şi lemn), un centru muzical de cântăreţi bisericeşti”.

„Cu ajutorul oamenilor de bună credinţă, al celor ce iubesc neamul românesc şi biserica lui Hristos”

„Pentru înveşnicirea celor care s-au străduit pentru neamul nostru, pentru cultura noastră - accentuează Anişoara Ciumaşu - pe terenul bisericii va fi amenajată o alee a personalităţilor bisericeşti: Sf. Apostol Andrei, mitropoliţii Iosif Muşat - primul mitropolit al Moldovei, Varlaam, Dosoftei, Petru Movilă, Gavril Bănulescu - Bodoni, Iosif Naniescu, Gurie Grosu, Antonie Plămădeală şi Nestor Vornicescu, preoţii Alexei Mateevici, Vasile Ţepordei, Paul Mihail - care a contribuit mult la adunarea documentelor privind istoria ortodoxă a Basarabiei”.

„Avem încă lucrări mari de făcut în interiorul bisericii, să facem instalaţia electrică, tencuiala, să realizăm pictura interioară”. 

Ştefan Ciumaşu, care sculptează uşa principală a bisericii pe care sunt efigiile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, este încredinţat că, deşi eforturile şi cheltuielile sunt foarte mari, „cu ajutorul oamenilor de bună credinţă, al celor ce iubesc neamul românesc şi biserica lui Hristos, vom duce la final acest lucru şi vom izbândi prin efortul nostru comun”.