Printează articolul
Trimite e-mail
În fiecare an, în ajunul hramului Mănăstirii Hagigadar, sărbătorit în cea mai apropiată duminică a sărbătorii Adormirea Maicii Domnului (15 august) zeci de armeni din ţară, dar şi din diaspora se adună la casa parohială a Bisericii armene „Sf. Cruce” şi pregătesc „urechiuşe”. Gospodinele folosesc carne tocată învelită în aluat, sub forma unor urechiuşe, care sunt servite în supă la agapa creştină tradiţională din ziua hramului, numită „hurban”. Supa de urechiuşe se numeşte „aganciabur”. Armencele ne-au spus că supa pentru urechiuşe se face în trei cazane mari şi se fierbe pe nişte cuptoare construite special pentru această ocazie.
De 25 de ani pregăteşte „aganciabur”
Felicia Ciobâcă prepară supa pentru Hramul Mănăstirii Hagigadar de 25 de ani şi în fiecare an îşi aşteaptă oaspeţii cu zâmbetul pe buze. Anul acesta a pregătit bucate pentru circa 500 de pelerini.
„Foaia de aluat pentru urechiuşe se face ca pentru tăiţei, în care punem ouă, ulei, făină... Se întinde o foaie foarte subţire, apoi tăiem pătrăţele mici, ca la colţunaşi. După aceea, se face umplutura din carne de văcuţă tocată, pe care o amestecăm cu piper, mirodenii şi se pune în mijlocul pătrăţelelor mici de aluat, şi se împachetează urechiuşa. Se fierb în supa în care s-a pus hurut (concentrat din verdeţuri muiate în lapte acru şi uscate), unde se adaugă smântână, sare, piper”, ne-a spus Felicia Ciobâcă.
40 de urechiuşe îndeplinesc o dorinţă
Tradiţia spune că femeile trebuie să facă supa de urechiuşe, însă şi bărbaţii pot participa. Cele care fac 40 de urechiuşe cred cu tărie că Dumnezeu le va îndeplini o dorinţă.
„Este o minune că ne-a ajutat Dumnezeu să ajungem de la Bucureşti aici, la Suceava, şi să facem aganciabur. Sufletul nostru este alături de Dumnezeu în momentul în care lucrăm”, ne-a spus o armeancă venită în pelerinaj la Suceava.
O altă credincioasă, Andaluzia, ne-a povestit că nu este o muncă migăloasă să faci urechiuşe. „Este chiar plăcut. Ştim că făcând urechiuşe se îndeplinesc dorinţe. Necesită şi puţin chin din partea noastră, pentru îndeplinirea dorinţelor. De ani de zile vin aici. Nu suntem de aici, ci de la câteva sute de kilometri de Suceava, dar merită orice efort”, a completat femeia.
Suceava are o dimensiune religioasă, afectivă, cu totul specială pentru armenii de pretutindeni
Printre participanţii care se aflau sâmbătă seara la Biserica „Sf. Cruce” l-am întâlnit şi pe senatorul Varujan Vosganian, nelipsit, an de an, de la hramul mănăstirii Hagigadar. El ne-a spus că Suceava este un loc cu totul special pentru armeni.
„Este în diaspora armeană, locul în care armenii au construit cele mai multe biserici şi mănăstiri. Nu veţi găsi în oraşele în care armenii se găsesc cu zecile, cu sutele de mii, Paris, New York, un loc în care armenii să fi construit trei biserici şi două mănăstiri, în afara teritoriilor istorice şi a ţinuturilor sfinte. De aceea, Suceava are o dimensiune religioasă, afectivă, cu totul specială pentru armenii de pretutindeni. Este un loc care iradiază nu doar credinţă, ci şi speranţă. Nu ştiu să mai fie în Europa un loc în care pelerini de pretutindeni să vină într-un loc armenesc ca acesta”.
Senatorul Vosganian a precizat că anul viitor armenii vor sărbători
500 de ani de la construirea Mănăstirii Hagigadar.
„Sper ca la anul să ne întâmpine şi călugări în cele două mănăstiri pe care le avem, mănăstirea Hagigadar (a fost de călugăriţe) şi Zamca (a fost de călugări), încât viaţa monahală să devină un fapt cotidian”, a completat senatorul.
(15 aug 2011, 13:57:10