Ieri, grupuri de tineri, îmbrăcaţi în uniforme de şantier şi cu căşti de protecţie pe cap, au ieşit pe străzile Sucevei, au mers prin centrele comerciale, invitându-i pe cei întâlniţi în cale să viziteze o clădire monument istoric de care mulţi dintre suceveni nu au habar – fosta Uzină de apă.
Acţiunea acestor tineri, veniţi din toate colţurile ţării, pentru a participa la un workshop care se va încheia la finele săptămânii, a fost menită să le atragă atenţia sucevenilor asupra faptului că duminică, fiind Ziua Porţilor Deschise, pot vizita o clădire care zeci de ani a stat închisă, deşi este o bijuterie arhitectonică datând de pe vremea guvernării austriece.
De altfel, la finele săptămânii trecute a avut loc deschiderea oficială aniversară “100-1=99” a acestui monument, fosta Uzină de apă fiind dată în folosinţă pe 12 august 1912.
Preşedintele Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Nord-Est, Constantin Gorcea, şi-a exprimat intenţia ca, la 100 de ani de la darea în folosinţă a clădirii, aceasta să devină Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj, inaugurarea fiind programată pe 12 august 2012. Acest proiect, iniţiat şi coordonat de OAR, prin filiala Nord-Est, în asociere cu municipiul Suceava, îşi propune reconversia funcţională a Uzinei de apă, printr-o serie de lucrări de consolidare, reconstrucţie şi modernizare, care deja sunt vizibile, la mai puţin de un an de la iniţierea lor.
“S-au făcut cele mai importante lucrări de consolidare a clădirii, a fost refăcut întregul acoperiş, s-au creat accese pentru noile funcţiuni care vor fi date clădirii şi au fost făcute instalaţia electrică şi grupurile sanitare, care nu existau. Lucrările au început în septembrie anul trecut şi au ca termen de execuţie o perioadă de cinci ani, finanţarea fiind asigurată din banii filialei Suceava-Botoşani a OAR, de ordinul central, de Uniunea Arhirtecţilor şi din sprijinul sponsorilor”, a declarat Constantin Gorcea.
Practic, clădirea Uzinei de apă, care aparţine în continuare Primăriei Suceava, este modernizată cu bani din cotizaţiile arhitecţilor din ţară către organizaţiile lor profesionale, dar şi cu banii din taxa de timbru pe care o achită toţi cei care demarează o construcţie nouă.
Tot cu banii din taxa de timbru a fost finanţat şi workshopul la care participă studenţi de la arhitectură, urbanism, peisagistică, design şi grafică, sociologie, istorie şi muzeografie, tineri veniţi din toată ţara (ba chiar şi din Coreea) pentru a elabora strategii de integrare la nivel urban a Centrului de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj, creşterea atractivităţii zonei, logo şi soluţii pentru semnalistica Centrului, Sistemul de expunere unitară de la nivelul oraşului, la incinta şi clădirea viitorului Centru, precum şi pentru a realiza o cercetare sociologică cu privire la interesul comunităţii pentru viaţa urbană şi percepţiile asupra zonei unde este amplasat Centrul.