Printează articolul
Trimite e-mail
Peste o mie de credincioşi au participat ieri la hramul Mănăstirii Hagigadar. Fie că au urcat în genunchi, pe drumul speranţei, spre „Biserica dorinţelor”, aşa cum este cunoscut Hagigadarul printre credincioşi, fie că au venit doar pentru Sfânta Liturghie, cu toţii au vibrat într-o credinţă, cinstind sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de arhimandrit Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, de parohul bisericii armeneşti din Suceava, preotul Azad Mandalian, împreună cu un sobor de preoţi invitaţi.
Tăcere, rugăciune, încredere
Mulţi dintre pelerinii care au ales să participe ieri la hramul Mănăstirii Hagigadar au păstrat obiceiul sau credinţa, după cum recunosc mulţi dintre ei, de a urca „Dealul lui Bulai” în genunchi până la biserică şi, apoi de a înconjura, tot în genunchi, locaşul de cult, rostind în gând rugăciuni.
„De oriunde ai pleca, până acolo sus, la zidurile bisericii, e bine să nu rosteşti nici un cuvânt, dacă vrei ca dorinţa să-ţi fie ascultată”, ne-a spus o credincioasă, care vine la această mănăstire de peste 40 de ani.
Dacă cei vârstnici nu îşi doresc decât sănătate pentru ei şi familiile lor, cei tineri îşi pun speranţa în reuşita la examene, mai ales că se apropie bacalaureatul din toamnă, dar şi pentru găsirea unui loc de muncă.
Numit de mulţi credincioşi „drumul speranţei”, traseul până la mănăstire este întrerupt din loc în loc de petece înnegrite, pământ ars, semn că acolo credincioşii au aprins lumânări, şi-au pus dorinţe şi s-au rugat ca acestea să se îndeplinească.
„Este un obicei. Nu putem obliga credincioşii să urce toţi în genunchi până la mănăstire. Dar cei care cred şi fac acest lucru trebuie respectaţi”, ne-a spus preotul paroh Azad Mandalian.
Mersul în genunchi, un sacrificiu mult prea mic
Mulţi oameni, de toate vârstele, au înconjurat biserica de trei ori, tot în genunchi. La fiecare colţ al bisericii se opreau, îşi trăgeau răsuflarea, puneau un bănuţ sau lăsau între zidurile crăpate ale mănăstirii un bilet pe care îşi scriseseră dorinţa şi porneau mai departe. La următoarea oprire, pelerinii îşi plecau fruntea până la pământ, sărutau iarba bătătorită, îşi făceau semnul Sfintei Cruci şi rosteau neîncetat rugăciuni. Mulţi aveau genunchii răniţi. Alţii îşi bandajaseră genunchii pentru a suporta mai uşor durerea. Nimeni nu se grăbea. Fiecare era cu gândurile şi cu dorinţele lui, departe de tot ce-l înconjoară. Lung şi anevoios, drumul până la mănăstire li s-a părut unora un sacrificiu mult prea mic pentru câte bucurii primesc în fiecare zi de la Dumnezeu şi de la Maica Domnului.
„Am venit să ne rugăm. Fiecare pentru ce are nevoie. În primul rând pentru sănătate. Este o dorinţă universală. Când eşti bătrân ai nevoie de multe pentru ai tăi. Pe tine te laşi. În vremurile noastre, avem nevoie de multe. Cu multă rugăciune, dorinţele se îndeplinesc”, ne-a spus Elena Rusu.
Rugăciune pentru sănătate în limba armeană
După Sfânta Liturghie, credincioşii au fost binecuvântaţi de arhimandritul Datev Hagopian, care a ieşit pe treptele mănăstirii, în faţa mulţimii, şi i-a îndemnat, în limba armeană, să se aşeze în genunchi pentru a lua parte la o rugăciune pentru sănătate.
Preoţii au binecuvântat, apoi, bucatele şi fructele pe care le-au împărţit credincioşilor. Din cauza lucrărilor de reconstrucţie la clădirea anexă a Mănăstirii Hagigadar, în acest an nu s-a organizat agapa creştină tradiţională, numită „hurban”, la care participau toţi cei prezenţi şi unde se serveau mâncăruri specific armeneşti, „supă de urechiuşe” şi pilaf cu carne de vită.
O parte dintre pelerini au primit pachete cu o gustare, iar o altă parte a gustat din preparatele armeneşti, dar la Parohia „Sf. Cruce”.
Politicieni, printre pelerini
La hramul Mănăstirii Hagigadar s-au aflat ieri preşedintele Uniunii Armenilor din România, senatorul Varujan Vosganian, deputatul comunităţii armene, Varujan Pambuccian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti, Hamlet Gasparian, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie.
Senatorul Varujan Vosganian a declarat că Suceava are capacitatea extraordinară de a atrage pelerini de pretutindeni, are o dimensiune religioasă cu totul specială pentru armenii. „Este un loc care iradiază nu doar credinţă, ci şi speranţă. Este un spaţiu în care credinţa se împleteşte cu speranţa şi nu doar pentru armeni, ci pentru pelerini de pretutindeni”, a completat senatorul.
70 de tineri armeni, în tabără la Zamca
La hramul Mănăstirii Hagigadar au participat şi 70 tineri armeni aflaţi într-o tabără de vară, desfăşurată în perioada 11 – 15 august, la Zamca. Programul taberei de vară a inclus printre altele conferinţe cu teme ce au abordat biserica armeană, istoria Armeniei, cultura armeană, trecutul şi viitorul comunităţii armene din România, susţinute de importanţi oameni de cultură, proiecţie de filme armeneşti, lecţii de limba armeană, rugăciuni în limba armeană.
„Ca în fiecare an, credincioşi din ţară şi din diaspora, America, Franţa, s-au adunat în jurul bisericii din Suceava, în jurul Mănăstirii Hagigadar. Pentru prima dată s-a organizat o tabără de copii şi tineri la Zamca. Vrem să le insuflăm şi copiilor dragostea pentru neamul lor şi să nu uite cine sunt, limba, obiceiurile acestui popor greu încercat”, a spus preotul Azad Mandalian.
