Cunoscuta actriţă Maia Morgenstern a oferit un moment de intensă trăire sufletească, aseară, în Cetatea de Scaun a Sucevei, în deschiderea Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”, ediţia a V-a, care se desfăşoară în perioada 11 – 14 august.
Numele Morgenstern înseamnă în traducere liberă „Steaua de dimineaţă”, doar că pentru zecile de suceveni aflaţi în curtea interioară a cetăţii, Maia Morgenstern a fost „Steaua de seară”, o gură de oxigen, de cultură, de spiritualitate, dăruită de actriţă, cu talent şi multă modestie, publicului, ca de fiecare dată.
„Mă emoţionează să mă aflu pe aceste locuri de pace, de linişte...”
Vocea actriţei a răsunat puternic între zidurile cetăţii, citind fragmente din Sfânta Scriptură şi poezii ale cunoscutului poet german Rainer Maria Rilke, fragmente ce fac parte dintr-un spectacol extraordinar de muzică şi poezie, intitulat „De la Vechiul la Noul Testament”. Cu vocea când puternică, energică, când suavă, şoptită, chiar timidă, pe muzica lui Ciprian Porumbescu („Balada”), actriţa a reuşit să capteze toată atenţia publicului, să-i „invite” pe toţi cei prezenţi la o meditaţie a cuvântului lui Dumnezeu care ia trup din Fecioara Maria.
„Vă mulţumesc pentru invitaţie, care mă onorează. Mă emoţionează să mă aflu pe aceste locuri de pace, de linişte, locuri pline de energie, de emoţie. Este un privilegiu pentru mine să fiu aici şi am primit invitaţia ca pe un dar nesperat”, a spus actriţa, care a recunoscut că a fost sunată de directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, miercuri seară, cu o zi înainte de festival, şi i s-a cerut să susţină un moment la alegere, „să facă ce vrea”. A ales o temă profundă, cu texte biblice care ne duc de multe ori cu gândul la veşnicie. „Actriţă Maia Morgenstern a făcut un efort considerabil pentru a fi alături de noi”, a apreciat şi Emil Ursu.
La finalul momentului artistic, primarul Sucevei, Ion Lungu, i-a oferit actriţei un buchet de flori, un album cu Bucovina – trecut şi prezent şi o hartă a judeţului. Edilul Sucevei le-a spus bun venit turiştilor care au ales să participe la festivalul medieval din acest an, amintind că anul trecut, calamităţile au făcut ca la Suceava să nu aibă loc această manifestare, care, de altfel, se doreşte o acţiune cu tradiţie, „cel mai important eveniment cultural din judeţ, care face parte din strategia de turism a Sucevei”.
Regretul de a nu fi prezent la Suceava
Actriţa Maia Morgenstern l-a înlocuit pe ultima sută de metri pe invitatul special al manifestării, actorul Ion Caramitru, care a lipsit motivat din cauza unor probleme de sănătate.
Actorul Ion Caramitru şi-a exprimat regretul de a nu fi prezent la festivalul sucevean printr-o scrisoare pe care o publicăm integral.
„Vă scriu aceste rânduri cu regretul profund că, bolnav fiind, nu pot da curs invitaţiei atât de onorante de a deschide Festivalul organizat de dvs. (Emil Ursu – n.r.)şi de Muzeu în Cetatea Sucevei. Sunt legat sufleteşte de acest monument şi de revenirea lui în circuitul cultural al României. Doream să prezint, împreună cu muzicianul Aurelian Octav Popa, spectacolul <Dor de Eminescu>, cu care am fost recent în SUA şi Canada. Doctorul mi-a interzis însă să mă deplasez şi iată-mă în situaţia de a-mi cere iertare că nu pot fi acolo din cauza unei suferinţe fizice trecătoare care mă blochează stupid la Bucureşti.
În acelaşi timp vreau să vă promit că, în măsura în care voi fi iertat de dvs. (Emil Ursu – n.r.) şi de spectatori, mă angajez că voi veni pentru a-mi onora promisiunea de a-l rosti pe Eminescu în Cetatea Sucevei, loc unde, sunt convins, versul lui va avea un ecou inimitabil. Cu toată consideraţia şi cu rugămintea de a face cunoscute aceste scuze publicului din Suceava”, a conchis actorul Ion Caramitru.
Concert No’Mads şi Hara
După spectacolul oferit de Maia Morgenstern, trupa de muzică etnică şi medievală No’Mads, formată din două tinere talentate, Alexa StoenescuşiIrina Macovei, ambele absolvente de Conservator, a intrat în curtea interioară a Cetăţii de Scaun, unde a susţinut un recital aplaudat de public. Recitalul a cuprins o selecţie de piese medievale, printre care Balada Vrăjitoarei Fecioare (Estonia, sec. XVII), dansul tradiţional bazat pe legenda elfului Tam Lin (Irlanda, sec. XVI), cântecul de dragoste Kali Nifta (Italia, sec. XVII), dar şi balada Greensleeves (Anglia, sec. XVI).
A urmat un concert cu trupa Hara, care le-a făcut „intrarea” în cetate cavalerilor, domniţelor, călăreţilor – parada cavalerilor cu făclii – după ce aceştia un făcut un tur al oraşului.