Urgenţele Spitalului Suceava, aglomerate de stranieri şi rudele acestora

Aglomeraţie mare la Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU) de la Spitalul Suceava, unde numărul prezentărilor zilnice a crescut sensibil de la începutul lunii, odată cu revenirea în locurile natale, pentru a-şi petrece concediul, a stranierilor. Purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Tiberius Brădăţan, a declarat ieri că, de la începutul lunii august, la UPU ajung în fiecare zi peste 200 de persoane, în condiţiile în care, înainte, media prezentărilor zilnice era de 180-190 de persoane în cursul săptămânii şi 160-170 în weekend.

Brădăţan a arătat că stranierii aglomerează nejustificat Unitatea de Primire a Urgenţelor, ei profitând de şederea acasă pentru a-şi face investigaţii medicale şi a-şi aduce părinţii şi rudele bolnave la spital, pentru consultaţii.

Atraşi de serviciile medicale gratuite oferite în sectorul de urgenţe

„În vest, costurile asigurărilor de sănătate sunt mult mai mari decât la noi. În plus, acolo, serviciile de urgenţă nu pot fi accesate în mod direct decât în condiţii speciale, lucru care în România nu se întâmplă. Aici, nu poţi refuza nici o persoană care ajunge la UPU. Indiferent de timpii de aşteptare, pacienţii care se prezintă în sectorul de urgenţe trebuie consultaţi. Astfel, unii suceveni care au avut probleme de sănătate în străinătate aleg să vină pentru evaluare în România, la Urgenţe, fiindcă nu trebuie să plătească. Alţii se prezintă cu rudele rămase în ţară, cel mai adesea părinţi, majoritatea în vârstă şi cu boli cronice acutizate, pe care îi aduc la controale. O a treia categorie de stranieri care solicită asistenţă la UPU este reprezentată de cei care sunt implicaţi în accidente rutiere sau agresiuni şi care au nevoie de îngrijiri medicale”, a explicat medicul.

Brădăţan s-a arătat nemulţumit de faptul că o parte din sucevenii veniţi în concediu din străinătate se comportă necivilizat, adoptând un limbaj şi o atitudine lipsită de respect atunci când ajung la Urgenţe.

„Vorbesc urât, ireverenţios şi au pretenţii la servicii rapide”

Potrivit medicului, stranierii „vorbesc urât, ireverenţios şi au pretenţii la servicii rapide, gratuite şi profesioniste din partea unor oameni care sunt suprasolicitaţi”. Responsabilul de relaţiile cu presa al Spitalului Suceava subliniază că aceste persoane, indiferent de postura în care se află, pacient sau aparţinător, refuză să accepte protocoalele de triaj, conform cărora preluarea nu este în ordinea venirii, ci în ordinea urgenţelor. „Urgenţa este stabilită de un asistent de triaj, iar noi, ca medici, ne asumăm răspunderea pentru încadrarea pacientului într-o anumită categorie. La fel şi asistentul de triaj, care ştie că răspunde pentru faptele lui şi că trebuie să informeze medicul dacă un caz se agravează şi trebuie preluat cu prioritate”, a arătat Brădăţan.

El a precizat că stranierii nu vor să ţină cont de aceste reguli şi aduc acuze sistemului, numindu-i pe doctori „şpăgari” şi „oameni de nimic”, sugerând astfel că profesionalismul lor ar lăsa de dorit, iar acesta ar fi motivul pentru care n-au emigrat, ca mulţi dintre colegii de breaslă. În replică, purtătorul de cuvânt al Spitalului Suceava, care este specializat în medicina de urgenţă, afirmă că astfel de injurii sunt deranjante doar până la un anumit punct: acela în care activitatea sanitară este perturbată.

Care este timpul maxim pe care îl putem petrece la UPU

„În momentul în care un pacient sau un aparţinător face gălăgie, toţi ceilalţi din jur devin agitaţi. Şi asta nu face decât să-mi strice mie ritmul de lucru. Dacă eu am nevoie de aproximativ cinci minute ca să evaluez un pacient, după o dispută verbală pierd atât minutele pe care ar trebui să le acord unui alt bolnav, cât şi concentrarea pentru următorii doi, trei pacienţi. Pentru că este inevitabil, ca orice om, am o reacţie de apărare în momentul în care sunt supus unei presiuni nejustificate”, a mărturisit medicul.

Brădăţan a readus în atenţie problema deficitului de personal, explicând că, pentru a funcţiona la parametri optimi, Unitatea de Primire a Urgenţelor ar trebui să fie deservită de patru medici pe tură, însă momentele în care numărul doctorilor atinge un asemenea standard este foarte rar. Practic, dimineaţa sunt doi, trei şi doar uneori patru medici, pentru ca după-amiaza, în intervalul 12.00- 18.00, să fie numai doi, la fel ca şi seara şi în cursul nopţii, între orele 18.00-08.00.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Suceava a ţinut să reamintească faptul că, potrivit normelor în vigoare, pacienţii pot aştepta maxim două ore până la primul consult medical. Faptul că un bolnav a ajuns să fie preluat şi evaluat de un medic nu garantează însă şi plecarea din UPU, avertizează Brădăţan. Şi asta deoarece, din momentul primului consult medical, se mai pierde timp cu investigaţiile, consulturile de specialitate, care pot să prelungească şederea în UPU până la şase ore. În situaţiile în care unii pacienţi necesită tratamente mai îndelungate, timpul petrecut la Urgenţe poate ajunge şi până la 12 ore.

În străinătate se aşteaptă la fel de mult

Timpul de intervenţie în sectorul de urgenţă românesc este identic cu cel din străinătate, ţara noastră aliniindu-se din acest punct de vedere la normele europene, atenţionează medicul sucevean.

Brădăţan apreciază că majoritatea persoanelor încep să se scandalizeze după trei ore de la prezentarea în UPU. Şi asta, chiar dacă au fost deja examinate de un doctor şi li s-au recomandat investigaţiile. Nemulţumirile apar atunci când se aşteaptă consultul de specialitate, ca urmare a numărului mic de specialişti disponibili. „Ortopezii sau chirurgii pediatri pot fi ocupaţi în sălile de operaţie. La cardiologie, medicul se îngrijeşte de un infarct apărut la un bolnav din secţie. Sunt situaţii pe care noi le putem controla, dacă există înţelegere. Eu pot să-i acord asistenţa de urgenţă, dar el trebuie să aibă răbdare până la momentul la care poate fi văzut şi de medicul specialist”, a conchis dr. Tiberius Brădăţan, care s-a arătat surprins de faptul că violenţa verbală vine inclusiv din partea unor oameni care au avut de-a face cu civilizaţia şi regulile ei stricte, şi nu doar din partea unor oameni care trăiesc într-o societate defavorizată, în care fiecare acţionează după bunul plac.