Festivalul internaţional de folclor ”Întâlniri bucovinene” a debutat la Câmpulung

Festivalul internaţional de folclor ”Întâlniri bucovinene”, ediţia a XXII-a, a început ieri după-amiază la Câmpulung Moldovenesc. Organizatorii sunt Primăria şi Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, Consiliul local Cernăuţi, Consiliul Judeţean Suceava şi Centrul Cultural Bucovina.

Cea mai importantă manifestare culturală câmpulungeană a debutat spectaculos, ca la fiecare ediţie de până acum, cu o paradă a portului popular bucovinean din toate ţările participante. Muzica populară de calitate, dansul în plină stradă şi veselia generală au atras un număr mare de localnici şi turişti, care au aplaudat îndelung evoluţiile folclorice de debut.

La deschiderea oficială a festivalului au participat consulul Ucrainei la Suceava, alături de directorul general al manifestării internaţionale, Zbigniew Kowalski, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, parlamentari suceveni, oficiali locali câmpulungeni şi invitaţi străini.

Gheorghe Flutur a precizat că etapa câmpulungeană a festivalului a fost finanţată în mare parte cu fonduri europene, în cadrul unui proiect ce se va întinde pe durata a doi ani şi care este în valoare de 170.000 de euro. ”Acest proiect a fost gândit pentru a nu se cheltui banii publici în cadrul manifestării, dar pentru a se putea pune în valoare cum se cuvine tradiţiile noastre şi folclorul. Dorim să punem în valoare în continuare, fără graniţe, cu prietenie şi continuitate, tot ce avem important în acest domeniu”, a spus Flutur.

Drum peste decenii

Festivalul s-a născut în 1990, în Polonia, şi a plecat de la ideea unor oameni inimoşi, printre care s-a aflat actualul director general al manifestării, Zbigniew Kovalski, de a le oferi bucovinenilor din lumea largă ocazia de a se reuni şi totodată de a-şi păstra şi cultiva tradiţiile. Ulterior, mica manifestare folclorică de la Jastrowie şi Pila a avut mare succes şi s-a extins treptat, devenind internaţională. În prezent are o desfăşurare anuală itinerantă în Polonia, Ungaria, Ucraina, Slovacia şi România, reunind interpreţi din aceste ţări, cu origini bucovinene. Are loc în etape găzduite succesiv de ţările participante, care semnează la fiecare ediţie un protocol de colaborare pentru buna derulare a manifestării. În afara formaţiilor din ţările organizatoare, la fiecare ediţie participă şi formaţii artistice din alte ţări unde există bucovineni sau chiar formaţii invitate special, chiar dacă nu au legătură directă cu Bucovina.

Atracţie turistică

Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, staţiune turistică mai mult moartă decât vie peste an, festivalul reprezintă o ocazie excelentă pentru promovarea internaţională gratuită, pentru că acest eveniment cultural colorat şi spectaculos este înregistrat, fotografiat şi difuzat pe toate canalele posibile de un număr mare de jurnalişti, dar şi de turiştii activi pe reţele de socializare. Totodată, festivalul este un moment aşteptat şi de oamenii de afaceri din zonă, care au ocazia să îşi sporească încasările. În fiecare an participă la festival peste 1.000 de artişti şi alţi membri ai delegaţiilor, dintre care circa 300 sunt străini.

Festivalul urmăreşte, potrivit precizărilor organizatorilor, propagarea imaginii Bucovinei ca exemplu de înţelegere, de armonie şi colaborare, de respect reciproc între etnii şi de păstrare neştirbită a identităţii culturale a fiecărei comunităţi etnice, apropierea şi cunoaşterea reciprocă a popoarelor europene prin grupurile pe care le reprezintă, păstrarea folclorului emigranţilor bucovineni în Polonia, Ungaria, Slovacia şi Germania, pentru care oferă posibilităţi de contact în formă organizată cu Bucovina şi cu locuitorii ei actuali. Derularea fiecărei ediţii de până acum a dovedit că acest scop a fost deja atins în mod firesc şi că armonia dintre bucovinenii de pretutindeni nu poate fi contestată.

Zile de folclor

Parada populară nu a fost decât începutul zilelor bucuriei folclorice câmpulungene. Aceasta a fost urmată de inaugurarea târgului meşterilor populari, organizat în parcul din centrul urbei.

Artizanii au fost în acest an mai puţin numeroşi, dar târgul s-a făcut remarcat prin diversitatea produselor şi prin faptul că majoritatea acestora erau confecţionate manual. Printre cele mai populare obiecte din târg s-au aflat iile cusute manual, chiar dacă preţurile la care s-au vândut la această ediţie au fost mult mai mari decât în anii trecuţi, fiind cuprinse între 150 şi 400 de lei. Mai ieftine, dar la fel de populare s-au dovedit formele de turtă dulce colorată, dar şi obiectele din lemn. ”Lemnele” au fost vândute sub cele mai neaşteptate forme, de la clasicele linguri şi doniţe, până la roţi artizanale de căruţă.

Neaşteptat, printre obiectele din lemn s-au aflat şi bâte de baseball, buzdugane şi hangere, despre care un comerciant cu haz din zona Rădăuţi le spunea clienţilor nedumeriţi că reprezintă ”obiecte folclorice electorale” mult solicitate la târgurile din zonele rurale. Un astfel de obiect avea, de altfel, un preţ de numai 6 lei, fiind prezentat drept ”eficient şi rezistent”.

De la târgul meşterilor populari nu au lipsit în acest an nici vasele din lut, obiectele din os, dar şi obiecte folcloriceţigăneşti, precum bijuterii din argint confecţionate de meşterii ţigani şi chiar costume tradiţionale ţigăneşti.

Pentru finalul primei zile a festivalului a fost programat un spectacol folcloric inaugural şi evoluţia ansamblului ”Romanaţi” din Caracal, invitat special. De altfel, căluşarii din Caracal sunt prieteni vechi ai publicului festivalului, care a păstrat în amintire inclusiv faptul că, la una dintre ediţiile anterioare, oltenii au rupt efectiv scena dansând cu foc.

A doua zi a festivalului va continua cu un workshop cu tema ”Bucovina – o Europă în miniatură” şi vernisajul unei expoziţii de fotografie. Seara a doua este din nou dedicată spectacolelor folclorice, cu participarea unor artişti consacraţi, între care Călin Brăteanu, Sorin Filip, Adriana Bucevschi, Alexandru Brădăţanu.

Pe data de 30 iulie, ziua va fi dedicată prezentării folclorului polonez, maghiar, ucrainean, slovac, aromân, ţigănesc. Ultima zi de festival va debuta cu o expoziţie culinară cu produse tradiţionale, un spectacol destinat promovării copiilor, spectacolul folcloric de gală şi un bal al gospodarilor.

Muzeul lemnului, uitat la festival

Eforturile organizatorilor au lăsat însă în urmă şi unele semne de întrebare legate de ediţia din acest an. Deşi localitatea are un muzeu unic, Muzeul ”Arta lemnului”, de valoare inestimabilă şi strâns legată de folclor şi de Bucovina, la ediţia din acest an a ”Întâlnirilor bucovinene” muzeul nu a fost inclus în nici un fel în programul turistic.

Directorul muzeului, prof. Marcel Zahariciuc, ne-a confirmat că nu este vorba despre o omisiune a celor ce au realizat afişele festivalului, ci de o ”tragere în umbră” intenţionată a muzeului, pe care nu şi-o poate explica. ”Noi am propus, chiar am cerut să fie la noi târgul meşterilor sau expoziţia culinară, dar primăria ne-a refuzat, pe motiv că nu există vad comercial. Am fost uimit, mai ales pentru că la fiecare ediţie muzeul este căutat de oameni care vin de departe pentru a-l vedea. Nu doresc să comentez mai mult, dar este prima oară când la o astfel de manifestare s-a procedat de parcă nu am mai exista ca instituţie. Mai ales pentru oaspeţii oraşului, este regretabil”, a spus directorul muzeului. Instituţia culturală câmpulungeană a împlinit în acest an 75 de ani de existenţă.

Alte atracţii populare

Vizitatorii care nu au vizitat muzeul au avut însă destule atracţii la îndemână, într-o paletă variată. Chiar în faţa primăriei s-au instalat atracţiile specifice bâlciului, tobogane şi maşinuţe, iar restul centrului localităţii, unde circulaţia rutieră a fost restricţionată, a fost sub ”ocupaţia” grătarelor şi a butoaielor cu bere.

Miile de oameni care au asistat încă din prima zi la festival s-au declarat în general încântaţi de organizare şi ne-au spus că nu au decât o singură îngrijorare – aceea că starea vremii ar putea tulbura distracţia în zilele următoare.