Biserica misterioasă din lanul de grâu

Un fenomen aparent inexplicabil face ca, la doar o aruncătură de băţ de zidurile Mănăstirii Dragomirna, pe o porţiune de câţiva zeci de metri, pământul să nu dea roade, indiferent de ce culturi sunt puse acolo. Anul acesta, în lanul de grâu de lângă mănăstire pot fi observate linii drepte sau curbate, care, puse cap la cap, formează conturul unei biserici. Nici gând ca liniile respective să fie trasate de cineva, care a culcat la pământ grâul, pentru că de aproape se vede că acolo, pe conturul respectiv, grâul a crescut greu, pipernicit, e cenuşiu şi anemic, ca şi cum nu ar avea de unde trage seva necesară.

Fenomenul ciudat care face ca pământul să nu fie roditor pe anumite porţiuni capătă o posibilă explicaţie din momentul în care terenul din laterala mănăstirii este văzut de sus, de pe ziduri sau chiar din cel mai înalt turn al mănăstirii.

“Aţi venit să vedeţi biserica din grâu? ” întreabă unul dintre muncitorii care trudesc pe ziduri la acoperirea cu tablă de cupru.

Deşi sunt din alt judeţ, au auzit şi ei poveşti despre pământul care nu rodeşte şi despre biserica care aşteaptă în pământ, să fie descoperită.

Posibila descoperire arheologică, a unei biserici străvechi, mai vechi poate chiar decât cea dintre zidurile mănăstirii, care a fost întemeiată în 1602, a fost semnalată deja Muzeului Bucovinei.

Arheologul Florin Hău, unul dintre experţii suceveni din domeniu, a spus că ştie de posibila descoperire a unei biserici străvechi în lanul de grâu al mănăstirii, dar a precizat că încă nu a ajuns acolo, fiind prins cu alte lucrări importante.

De altfel, săpăturile pe terenul mănăstirii Dragomirna vor mai fi amânate o perioadă, până la recoltarea grâului, aceasta fiind una din cerinţele celor care administrează Mănăstirea Dragomirna.

Şansele ca săpăturile să se finalizeze cu descoperirea unei biserici mai vechi chiar decât biserica schitului Dragomirna sunt destul de mari, cu atât mai mult cu cât chiar şi reprezentanţii Bisericii spun că există indicii că în acea zonă viaţa monahală este cu mult mai veche decât momentul în care, în anul 1602, Chir Anastasie Crimcovici, fost episcop de Rădăuţi, Pan Lupu Stroici, mare logofăt şi fratele său Pan Simion, mare vistier, au ridicat din temelie acest mic lăcaş. Acest lucru este menţionat şi pe site-ul mănăstirii Dragomirna, www.dragomirna.ro

Fotografiatul interzis, dar în acelaşi timp permis tuturor

Cu toate că descoperirea unei biserici străvechi la Dragomirna poate aduce un plus de faimă acestui uimitor complex de artă medievală, atrăgând un număr mai mare de turişti şi chiar fonduri pentru reparaţii şi amenajări, conducerea mănăstirii s-a arătat ostilă oricărei încercări de a afla mai multe despre conturul misterios din lanul de grâu.

De aceea nici pozele realizate nu sunt cele mai elocvente, pentru că măicuţele ne-au interzis să fotografiem pe teritoriul mănăstirii, deşi este un drept acordat tuturor celor care vizitează mănăstirea. Sub pretextul că mănăstirea şi împrejurimile ei pot fi fotografiate doar cu acordul ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, lucru absurd, care ar însemna că zilnic la biroul său ar fi coadă numai pentru aprobări de poze, maica stareţă şi măicuţele care o însoţeau s-au arătat ofensate de faptul că lanul de grâu a fost fotografiat fără acordul lor şi al ÎPS Pimen, şi au refuzat să dea detalii sau să permită accesul la turnul clopotniţă, de unde conturul a ceea ce poate fi o biserică străveche s-ar fi văzut mult mai bine.

Cu toate acestea, dacă săpăturile arheologilor vor confirma ceea ce doar se bănuieşte, faima Mănăstirii Dragomirna ar putea spori nu doar în ţară, ci şi peste hotare.