Târgul meşteşugarilor, organizat cu prilejul Zilelor Humorului 2011 în Parcul Ariniş, a reunit aproximativ 40 de artizani şi meşteşugari din judeţele Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Galaţi, Neamţ, Suceava şi din Republica Moldova.
Târgul de la Gura Humorului este unul dintre cele mai „curate” din ţară
Aşa cum am aflat de la starostele breslei meşterilor populari bucovineni, Florin Cramariuc (preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina), târgul de la Gura Humorului este unul dintre cele mai „curate” din ţară, în sensul că organizatorii efectuează o selecţie foarte riguroasă a participanţilor, fiind admişi numai meşteri populari autentici.
Fie că este vorba de cioplitori în lemn, de ceramişti, pielari, împletitori din nuiele, iconari şi încondeietori, ţesători şi confecţioneri de podoabe populare, toţi trec prin filtrul foarte exigent al muzeografilor humoreni şi al reprezentanţilor Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina.
Lemnari, cioplitori, covoare, căciuli şi „o bătură de la Tudora”
Orânduiţi de-a lungul uneia dintre aleile parcului, meşteşugarii şi-au etalat produsele spre vânzare, oferind totodată publicului demonstraţii de măiestrie.
Alături de meşterul lemnar Florin Cramariuc, de meşterul cioplitor Toader Ignătescu (care de luni deschide la casa lui de vacanţă de pe malul pârâului Bucovăţ cea de-a VII-a ediţie a Taberei meşterilor populari de la Păltinoasa), cu măştile şi lighioanele sale cioplite din crengi şi rădăcini, sau de suceveanul Valentin Tipa (cu piese de mobilier rustic), l-am întâlnit la Gura Humorului pe Iulian Mihalachi, din Bălţăteşti - Neamţ, cu covoare, tapiserii şi carpete din lână, dar şi pe Constantin Ciubotăriţa, din Vorona - Botoşani (Badea Costică din Joldeşti, cum îl ştiu toţi pe la târgurile de meşteri), cu taraba încărcată de şepci şi căciuli din blană de miel („căciuli simple sau cu bordură, cum spune el), care ne-a cântat şi la fluier „o bătută de la Tudora”.