Printează articolul
Trimite e-mail
Dr. Adrian Streinu-Cercel, ministru secretar de stat în Ministerul Sănătăţii şi director al Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, a declarat, joi, la Suceava, că substanţele etnobotanice reprezintă „o nenorocire totală” şi sunt „mult peste ceea ce înseamnă moartea prin substanţă albă”.
Un individ care începe să consume etnobotanice, după trei luni de zile are 10 la sută din creier ars. După primele trei luni de zile începe să facă crize comiţiale, crize de epilepsie, iar la doi ani de zile moare cu tot creierul ars, prăjit, aşa se cheamă în limbaj uzual”, a spus Adrian Streinu-Cercel.
El a adăugat că problema etnobotanicelor a fost şi este foarte serios analizată din toate punctele de vedere, iar o serie de măsuri practice vor fi puse în funcţiune, cel mai probabil, începând din luna octombrie a acestui an.
Risc: Utilizatorii de etnobotanice pot contracta virusurile hepatice B şi C şi HIV/SIDA
Oficialul a avertizat că orice consumator de substanţe etnobotanice este expus riscului de a contracta virusurile hepatice B şi C, precum şi virusul HIV, transmise prin sânge, apreciind că utilizatorii de substanţe etnobotanice reprezintă o problemă deosebit de importantă pentru sănătatea publică.
Ministrul secretar de stat în Ministerul Sănătăţii şi directorul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti s-a aflat, joi, la Suceava, pentru a participa la finalizarea celei mai ample campanii de informare, educare şi comunicare în domeniul prevenirii cazurilor de infectare cu virusul HIV, care s-a derulat în judeţ, în ultimele cinci luni, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava, sub sloganul „Iubeşte fără riscuri!”.
În judeţul Suceava, deşi fenomenul este recunoscut de autorităţi, dependenţii de substanţe interzise precum etnobotanicele nu prea se regăsesc în evidenţele instituţiilor abilitate.
Doar 17 consumatori de etnobotanice, aflaţi în evidenţele DSP
De exemplu, datele contabilizate de Direcţia de Sănătate Publică indică cifra 17 la rubrica destinată consumatorilor de droguri, deşi se ştie cu certitudine că, în realitate, numărul consumatorilor este cu mult mai mare. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, Adrian Popescu, explicăacest paradox prin faptul că tinerii atraşi de substanţele interzise nu pot fi diagnosticaţi cu certitudine şi, ca atare, nici nu pot fi incluşi într-o statistică oficială. Singurii care sunt luaţi în evidenţă de către această instituţie sunt cei care ajung la spital şi recunosc în faţa medicilor că au utilizat substanţe cu efect halucinogen.
„Din noiembrie 2010 şi până în prezent, 17 tineri din judeţ, cu vârste între 16 şi 31 de ani, au ajuns la spital după ce li s-a făcut rău din cauza etnobotanicelor, ei declarând că au consumat astfel de substanţe. Dintre aceştia, şapte au necesitat internare în secţiile de Psihiatrie, restul fiind spitalizaţi în secţiile de Pediatrie, Medicală, Nefrologie sau plecând acasă imediat după ce au fost stabilizaţi. În această perioadă, a fost înregistrat şi un deces. Cele 17 cazuri pe care le avem noi în evidenţă reprezintă doar vârful aisbergului, în realitate numărul consumatorilor fiind mult mai mare”, a explicat responsabilul de relaţiile cu presa al DSP.
Consumul de etnobotanice, greu de depistat de către medici
În rândul tinerilor suceveni, tentaţia plantelor etnobotanice devine tot mai mare, numai la Spitalul Judeţean de Urgenţă ajungând frecvent persoane cărora li s-a făcut rău după consumul de astfel de substanţe cu efect halucinogen. Purtătorul de cuvânt al acestei unităţi sanitare, dr. Tiberius Brădăţan, declară că aceşti pacienţi sunt greu de diagnosticat, iar probele toxicologice care se recoltează în cazul lor sunt trimise spre analiză la laboratoare specializate, din clinici universitare.
„Simptomatologia consumului de substanţe etnobotanice este destul de diversă şi poate să fie asociată unor alte afecţiuni. De aceea, dacă aparţinătorii sau pacientul nu declară suspiciunea sau consumul de astfel de substanţe, bolnavul poate să fie diagnosticat foarte uşor cu o altă problemă de sănătate, cum ar fi tulburare de ritm sau hipocalcemie. Noi, ca şi medici de urgenţă, acţionăm în vederea stabilizării pacientului şi, ulterior, îl putem interna pentru monitorizare”, a precizat responsabilul de relaţiile cu presa al Spitalului Suceava.
