58% dintre spitalele publice din ţară, clasificate în categoriile patru şi cinci

Majoritatea unităţilor spitaliceşti din România sunt de categoria patru şi cinci de competenţă, indică o statistică prezentată de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Irimie, ieri, într-o conferinţă de presă. Mai exact, din cele 347 de spitale aflate în administrarea Ministerului Sănătăţii sau a autorităţilor publice locale care au depus dosare în vederea clasificării, 200 s-au încadrat la ultimele două categorii, patru şi cinci.

„Asta nu înseamnă că acest nivel de competenţă se traduce printr-o lipsă de dotări sau de cadre medicale, ci doar că spitalele respective oferă servicii medicale într-un palier limitat pe anumite specialităţi, pe monospecialităţi, şi nu oferă întreaga paletă de servicii medicale pe care o oferă spitalele clasificate în categoriile unu, doi şi trei”, a explicat Irimie.

Potrivit situaţiei, în categoria întâi de competenţă au fost clasificate şapte spitale din ţară, spitale din centrele universitare mari care tratează pacienţi din mai multe judeţe ale ţării. Un număr de 21 de unităţi spitaliceşti au fost încadrate în categoria „1M”, de monospecialitate, 14 în categoria a doua şi 43 în categoria a treia. Irimie a precizat că 25% dintre aceste spitale au fost clasificate provizoriu într-o anumită categorie până la 31 decembrie 2011, cu condiţia de a realiza un plan de conformare. „Nerealizarea acestui plan de conformare duce la declasificarea spitalelor respective”, a precizat Irimie.

Patru spitale private au fost declarate neclasificabile

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii a arătat că au depus dosare în vederea clasificării şi 74 de spitale private care doresc să încheie contracte de prestări servicii cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Doar o singură unitate spitalicească privată din Oradea, a spus Irimie, a obţinut clasificarea în categoria a doua şi alte două din Bucureşti în categoria a treia. Restul unităţilor au fost clasificate în categoriile patru şi cinci, iar patru au fost declarate neclasificabile, însă pot încheia contracte cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate.

„Dacă unităţile sanitare vor lua măsuri care le pot clasifica într-o categorie superioară pot să revină cu o cerere de reclasificare, iar Ministerul Sănătăţii va analiza şi va decide”, a adăugat Irimie. 

36% dintre spitalele publice vor înregistra creşteri de bugete

Cristian Irimie a arătat că, în urma clasificării, 39% dintre spitalele publice vor înregistra în acest an scăderi ale bugetelor faţă de anul trecut, 36% vor avea bugete mai mari, iar restul îşi vor menţine nivelul de finanţare. Cele mai multe spitale care înregistrează creşteri de buget se încadrează în categoriile unu, doi şi trei. Unele spitale, a spus Irimie, vor înregistra creşteri ale bugetelor de până la 10% din bugetele anului trecut, altele de până la 20%. La spitale de categorii inferioare, diminuarea bugetelor merge şi până la 40%.

„Odată cu introducerea clasificării spitalelor în funcţie de competenţă, este pentru prima dată când în sistemul de sănătate au apărut reguli clare de finanţare a spitalelor. Spitalele vor şti sumele la care trebuie să se aştepte atunci când vor încheia contractele cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Până acum era o negociere pe plan local şi în funcţie de afinităţi unele spitale primeau mai mult, altele mai puţin, cu toate că desfăşurau aceeaşi activitate. Nu vor mai exista diferenţe semnificative în finanţarea spitalelor care vor face parte din aceeaşi categorie şi în acest context vor cam dispărea înţelegerile pe care fiecare le avea cu şefii CAS”, a spus Irimie.

El a mai spus că, odată cu impunerea acestor reguli de finanţare, la rectificarea bugetară s-a obţinut o majorare cu 500 de milioane de lei a bugetelor unităţilor spitaliceşti din ţară.