470 de zile cu maşina la Restaco

470 de zile cu maşina la Restaco. Nu este titlul unui roman de aventuri scris de Jules Verne, ci un caz real care i se întâmplă proprietarului unui autovehicul marca Mercedes Benz ML 270 CDI. Telenovela dintre Liliana Elena Luca şi soţul ei, Vlad Vieru, pe de o parte, şi SC Restaco SRL, cu sediul în Moara, a început în urmă cu aproape un an şi jumătate.

Pe 9 februarie 2010, Vlad Vieru s-a prezentat la Suceava, la sediul SC Restaco SRL Moara, pentru o intervenţie banală la motor. Era vorba de remedierea defecţiunilor apărute la injectorul numărul 3, iar operaţiunile s-au finalizat în aceeaşi zi, fiind emisă şi plătită o factură în valoare de 1.492 de lei.

Reparaţiile au ţinut doar câteva zile, până pe 12 februarie, când proprietarii au constatat că piesa înlocuită s-a defectat, iar maşina a încetat să mai funcţioneze. Proprietarul a solicitat o platformă care să preia autovehiculul şi să-i fie reparată maşina gratuit, deoarece se afla în garanţie.

„Reprezentanţii SC Restaco SRL au refuzat, pe motiv că nu dispuneau de o platformă corespunzătoare. În consecinţă, am dus maşina la domiciliul propriu, pe cheltuiala mea. Am revenit cu o solicitare scrisă către SC Restaco SRL pe data de 15 februarie, iar în cele din urmă maşina a fost dusă la service”, a explicat Vlad Vieru.

Pe 17 februarie 2010, reprezentanţii firmei Restaco au concluzionat că injectorul 3 al motorului este într-adevăr defect, dar că au existat alte cauze care au dus aici. Proprietarul a fost înştiinţat că reparaţiile nu pot fi efectuate în garanţia acordată cu câteva zile mai devreme şi trebuie să suporte costurile înlocuirii pieselor autoturismului Mercedes Benz ML 270 CDI. În plus, reprezentanţii SC Restaco SRL i-au cerut să plătească cheltuielile pentru transportul cu platforma, verificarea defecţiunilor şi două zile de staţionare în incinta societăţii, adică în total 1.267,70 de lei.

Cum Vlad Vieru a refuzat, cei de la Restaco nu i-au permis să-şi ridice maşina. Între timp, între cele două părţi a început un proces a cărui finalitate este greu de preconizat.

Proprietar Mercedes: „Cei de la Restaco au un stil foarte dubios de lucru”

După mai bine de 15 luni, Vlad Vieru a decis să plătească suma de 1.267,70 de lei, cu gândul că-şi va putea ridica şi folosi autoturismul. Nu avea să fie aşa, pentru că la sediul SC Restaco SRL îl aştepta o altă surpriză. Mai exact, pe lângă factura emisă în februarie 2010, proprietarului i s-a cerut să plătească şi cheltuieli de depozitare de 20 de lei pe zi. Calculat la cele 470 de zile cât autoturismul Mercedes Benz ML 270 CDI a stat în curtea service-ului, proprietarul ar avea de plătit peste 9.000 de lei. Cumulat cu vechea factură, suma pe care ar trebui să o scoată din buzunar este de 10.913,3 lei.

Iritat de situaţia creată, Vlad Vieru a declarat că va continua să se judece cu cei de la Restaco, chiar dacă asta mai înseamnă alţi câţiva ani de procese.

„Cei de la Restaco au un stil foarte dubios de lucru. Au modificat contractele iniţiale, iar pe verso au introdus şi acest drept de retenţie, care mie mi se pare abuziv. Practic, e o modalitate de a păcăli oamenii. Eu am vrut să iau maşina în urmă cu un an de la ei, dar mi-au refuzat acest drept, iar acum vin şi-mi cer cheltuieli de depozitare enorme. Cum să le dau eu bani pentru aşa ceva?”, s-a întrebat Vlad Vieru.

Avocat Restaco: „De ce nu şi-a luat maşina acum un an de zile?”

De cealaltă parte, avocatul Răzvan Viorescu, care reprezintă interesele celor de la SC Restaco SRL, spune că tot ceea ce i se solicită lui Vlad Vieru este legal şi în conformitate cu prevederile contractului pe care l-a semnat, inclusiv plata cheltuielilor de depozitare.

„Dumnealui face din ţânţar armăsar. Are dreptul oricând să-şi ridice maşina, cu condiţia să-şi achite datoriile. De ce nu şi-a luat maşina acum un an de zile?”, s-a întrebat retoric Răzvan Viorescu.

Avocatul celor de la Restaco spune că dacă proprietarul maşinii aflată de 470 de zile în curtea acestui service era nemulţumit de ceva anume, avea o singură cale de rezolvare: „Plătea reparaţiile, ridica maşina şi apoi acţiona în instanţă, iar ceea ce hotărau judecătorii trebuia respectat de ambele părţi”.

Răzvan Viorescu a ţinut să amintească şi de cele trei dosare existente între cele două părţi, din care cel penal a fost deja soluţionat în favoarea clienţilor pe care-i reprezintă.