Răscoala de la Hânţeşti din toamna anului trecut, dintre ţăranii de aici şi reprezentanţii unei firme care cumpărase 158 de hectare de teren peste râul Siret, şi-a consumat un nou episod. De această dată, locul furcilor şi topoarelor a fost luat de avocaţi şi documente, care s-au războit în sălile de judecată.
Miza acestei dispute este cine poate lucra cele 158 de hectare de teren care au declanşat scenele de violenţă de anul trecut. După mai multe termene, Judecătoria Dorohoi le-a dat câştig de cauză sătenilor din Hânţeşti.
Potrivit deciziei pronunţate vineri, cei 180 de proprietari de terenuri şi-au recâştigat dreptul de a lucra pământul. Soluţia nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu recurs în instanţele superioare. Silvia Gogea, avocata care i-a reprezentat pe săteni, spune că este o soluţie corectă, mai ales că toate actele existente de la dosar le erau favorabile clienţilor ei.
Istoria terenurilor aflate în litigiu
În acţiunea depusă la Judecătoria Dorohoi, sătenii din Hânţeşti au făcut o scurtă istorie a terenurilor şi au motivat de ce consideră că dreptatea este de partea lor.
„În fapt, exercităm o posesie continuă, paşnică, publică şi neprecară asupra terenurilor sus-menţionate din anul 1992, fiindu-ne eliberate titluri de proprietate pentru aceste suprafeţe în perioada 1993 - 1996.
Aceste terenuri au fost deţinute şi lucrate de părinţii şi bunicii noştri, în baza titlurilor definitive de proprietate eliberate în baza legii agrare din 1921 şi în baza Legii nr. 187/1945. Respectivele suprafeţe de teren au fost preluate apoi de către statul comunist în anul 1962 şi exploatate de G.A.C. Siretul, comuna Hânţeşti. În 1968, Regiunea Suceava s-a divizat prin adoptarea Legii nr. 2, astfel că anumite suprafeţe de teren au trecut la comuna Vârfu Câmpului, din judeţul Botoşani (nou înfiinţat), printre care şi tarlalele: Peste Siret, Saha, Strâmba, Merţari, Sălişte, Rămăşiţă, Porcărie, Spum Bahnă, Nerţari, Merţuni, Armanu, Gavrilaş, Erţari şi Glodeţ”, este istoria de dinainte de 1989 a terenurilor aflate în litigiu.
Ulterior, oamenilor le-au fost reconstituite drepturile de proprietate, iar din 1992, când au fost puşi în posesie, ţăranii şi-au lucrat terenurile fără impedimente.
„În noiembrie 2010, angajaţi ai SC AGRARIA NORD SRL au început să lucreze terenurile noastre. Oamenii din sat cărora le aparţin terenurile nu i-au lăsat să-şi continue activitatea. Ulterior, cu ajutorul unor agenţi de pază, societatea ne-a împiedicat să ne lucrăm terenurile în continuare”, au mai arătat ţăranii din Hânţeşti în plângerea depusă la Judecătoria Dorohoi.
Scandalul din noiembrie 2010
Scandalul de pe terenurile revendicate atât de sătenii din Hânţeşti, cât şi de reprezentanţii SC Agraria Nord SRL Rădăuţi s-a declanşat în noiembrie 2010. La acea vreme, pe ogoarele din comuna botoşăneană Vârfu Câmpului, la limita cu localitatea suceveană Hânţeşti, zeci de ţărani s-au bătut cu agenţii unei societăţi de pază angajată de SC Agraria Nord SRL. Revolta, în care agenţii de pază au folosit pistoale şi gaze iritant lacrimogene, iar ţăranii furci şi topoare, s-a terminat cu rănirea a zece persoane. De fapt, oamenii din Hânţeşti doreau să oprească lucrările agricole demarate de societatea din Rădăuţi, pe motiv că terenurile le aparţin şi ei sunt singurii în măsură să le muncească.
Tensiunile s-au întins pe mai multe zile, iar pentru ca lucrurile să nu degenereze la faţa locului au fost trimise importante forţe ale poliţiei şi jandarmeriei, atât din judeţele Suceava, cât şi din Botoşani. Situaţia a rămas neclarificată până vineri, când o instanţă de judecată s-a pronunţat cu privire la cine are dreptul să lucreze terenurile.