Agricultorii din judeţ trec pe rapiţă şi soia

Agricultorii din judeţul Suceava încep să cultive pe suprafeţe din ce în ce mai mari rapiţă şi soia, culturi care până acum câţiva ani erau lucrate doar la nivel experimental. Această opţiune nu mai poate fi numită însă de mult un experiment, cei care au cultivat rapiţă sau soia anul trecut ori acum doi ani fiind în general foarte mulţumiţi de profitul realizat.

În privinţa rapiţei, în judeţ se cultivă preponderent cea de toamnă. Inginerul Vasile Tofan, specialist din cadrul Direcţiei Agricole Suceava, ne-a declarat că în judeţ sunt cultivate mai bine de o mie de hectare cu rapiţă. Cea mai mare parte a suprafeţei este lucrată de marii cultivatori, însă există şi numeroşi mici cultivatori care au însămânţat cu rapiţă unu-două hectare.

„Rapiţa este căutată în primul rând pentru biodiesel, are cerere şi, foarte important, cumpărătorul vine şi o ia direct din lan”, a explicat Vasile Tofan.

În privinţa culturii de soia, interesul este cel puţin la fel de mare. În acest caz însămânţările au început după 1 mai, însă, explică oficialii DADR, cel puţin 1.500 de hectare de teren vor fi cultivate cu soia (nemodificată genetic). Numai o singură societate din Bălcăuţi lucrează în acest an în jur de 450 de hectare de teren însămânţate cu soia.

Soia, productivă doar dacă sunt respectate cu stricteţe mai multe condiţii 

Şi în cazul culturii de soia preţul este bun, iar cumpărători sunt foarte mulţi.

În anul 2010, unul de criză în agricultură, din cauza inundaţiilor, preţul la kilogramul de soia a plecat de la 1,3 lei şi a ajuns chiar şi până la 2 lei, în timp ce în 2009 kilogramul de soia s-a vândut cu 1,2 lei. În privinţa rapiţei, preţul la kilogram a fost cu aproximativ zece bani mai scăzut decât la soia.  

Totuşi, avertizează specialişti, soia şi rapiţa nu pot fi cultivare oricum.  

„Soia, de exemplu, este productivă doar cu condiţia semănării unor soiuri extratimpurii specifice zonei noastre şi folosirii unor îngrăşăminte complexe. Necesită obligatoriu două erbicidări, iar cu o periodicitate ciclică este lovită de un dăunător ce trebuie combătut foarte rapid. Dacă se respectă însă strict condiţiile recomandate de specialist, se obţine o producţie bună, chiar excelentă, până la 3.500 de kilograme la hectar”, a mai precizat Vasile Tofan.

Cultivate pe aproximativ 2.500 de hectare de teren, cele două culturi ocupă o suprafaţă ce reprezintă mai mult de 10% din terenul însămânţat cu cartof, prin această comparaţie reieşind clar gradul actual de întindere a culturilor de soia şi de rapiţă.