A slăbit 70 de kilograme într-un an

Suceveanca Gabriela Ungureanu a slăbit aproape 70 de kilograme întru-un an, după ce s-a luptat cu greutatea circa 18 ani. Kilogramele în plus au distrus-o fizic şi psihic, ducând-o în pragul disperării, până într-o zi, când, prin voinţă şi determinare, a declanşat „războiul”.

Anul 2009 a fost pentru Gabriela punctul culminant, perioada cea mai grea din viaţa ei, când ajunsese la 130 de kilograme, era în prag de divorţ, dar a avut puterea să înceapă un regim care i-a schimbat viaţa complet.

În copilărie, îi plăceau fructele şi îngheţata

Gabriela are 43 de ani, este căsătorită, are un băiat şi locuieşte acum în Iaşi. Femeia s-a născut la Rădăuţi, de unde vin şi amintirile copilăriei. Mai are un frate mai mic, stabilit în Qatar, împreună cu familia lui.

„Copilăria mea a fost extraordinară. Până la 12 ani, singură la părinţi fiind, m-am simţit precum o prinţesă din poveştile pe care mi le citeau părinţii. Din punct de vedere nutriţional, totul a fost bine. Nu aveam preferinţe. Îmi plăceau enorm fructele şi îngheţata. În liceu eram poreclită <albastru de Voroneţ>, de la ochi mi se trage, lucru care mă enerva rău în acea vreme. Acum mi se pare o poreclă <nice>”, ne-a povestit Gabriela. Prima treaptă de liceu, Gabriela a făcut-o la Liceul„Ştefan cel Mare”, continuând, apoi, la Liceul Industrial Nr. 3, unde era şefa clasei, o fată slăbuţă, simpatică, agreabilă, mereu în centrul atenţiei. „Eram privită cu admiraţie de toţi colegii. Am avut şi colege grăsuţe, pe care le evitam, spun acum asta cu regret şi ruşine... Mi se păreau altceva decât ar fi fost normal să fie, şi îmi displăceau... Aşa gândeam atunci”, îşi aminteşte Gabriela.

Marea dragoste

La 24 de ani, Gabriela era o tânără drăguţă, plină de speranţă. Intrase la Şcoala de Ofiţeri “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, unde pentru cele 14 locuri candidau, după cum îşi aminteşte şi acum cu emoţie Gabriela, 365 de fete. “Am intrat la şcoala de ofiţeri, iar apoi a venit şi marea dragoste, el - viitor pilot. O poveste frumoasă, care s-a concretizat, în anul 1990, printr-o căsătorie. În anul 1991, a sosit şi rodul dragostei noastre, un băieţel de 4 kilograme la naştere...”, îşi aminteşte Gabriela.

„În sufletul meu nu eram deloc mulţumită”

După naşterea băiatului, marea bucurie s-a transformat într-un mare chin pentru Gabriela, kilogramele tot adunându-se, chin care a durat 18 ani. De la 57 de kilograme, la 1,70 m înălţime, ajunsese la 97 de kilograme şi nu s-a oprit aici.

“Lipsa de informaţii, delăsarea m-a adus, după lungi cure de slăbire, pastile de slăbit ineficiente, la 130 de kilograme, în anul 2009. N-am înţeles sau n-am vrut să înţeleg ce mi se întâmplă în toţi acei ani. Soţul meu nu m-a tachinat niciodată pe această temă şi, poate, şi din acest considerent am ajuns să pierd controlul kilogramelor. În sufletul meu nu eram deloc mulţumită, din fata care am fost, ajunsesem o diformă, o masă de carne, nu mă mai simţeam femeie... Mama îmi spunea mereu că m-am îngrăşat mult prea mult, dar cine a ascultat-o...”, ne-a destăinuit o parte din povestea ei de viaţă Gabriela Ungureanu.

„Eram convinsă că trebuie să-mi schimb total regimul de viaţă, altfel îmi pierd familia”

Având colegi de serviciu educaţi, care apreciau calităţile intelectuale ale Gabrielei, sufletul ei, caracterul, aceştia nu i-au spus niciodată în faţă ceva de genul: „Te-ai îngrăşat prea tare, nu vezi cum arăţi, încearcă să faci ceva în acest sens!”.

Colegii ei se comportau normal, fiind obişnuiţi, probabil, cu dimensiunile Gabrielei. În sufletul ei se dădea o luptă, dar totodată se gândea că ar fi prea mare efortul să fac ceva pentru a slăbi, având în vedere că trebuia să distrugă circa 70 de kilograme. „Am dus-o aşa, ani la rând, până în momentul în care am fost la un pas de divorţ. Ceva s-a petrecut atunci în inima şi în sufletul meu. Am început să citesc studii psihologice privitoare la nutriţie. Eram convinsă că trebuie să-mi schimb total regimul de viaţă, altfel îmi pierd familia, tot ce am construit, tot ce iubesc în jurul meu. A fost infernal de greu la început, până să pot percepe toate conexiunile. Am citit cărţile nutriţioniştilor români şi am început, step by step, să învăţ ce-mi face bine şi ce nu”, ne-a explicat Gabriela.

A slăbit 67 de kilograme, în 12 luni

Gabriela Ungureanu ne-a povestit acum, după ce a scăpat de 67 de kilograme, că a suferit mult, a citit mult, şi-a pus tot felul de întrebări, a încercat să înţeleagă ce este bine şi ce este rău pentru trupul şi sufletul ei, şi a reuşit. „În cele din urmă, în 2009, cu ajutorul lui Dumnezeu, am început să studiez şi am reuşit. Mi-am dat seama pe pielea mea că acele cure de slăbire <miraculoase> sunt o prostie. La fel pastilele, ceaiurile... Ca să slăbeşti, ai nevoie de mult mai mult, de un alt mod de viaţă. Am slăbit într-un an 67 de kg. Acum plăcerile pe care mi le fac sunt cărţile, hainele frumoase, cosmeticele”, ne-a spus Gabriela.

Schimbarea, pas cu pas

Din păcate, primul pas al Gabrielei în lupta cu kilogramele a fost refuzul mâncării. Se întâmpla în luna august a anului 2009, când a trăit zece zile doar cu apă şi cafea, după care a ajuns la Spitalul de Urgenţă din Iaşi, unde a refuzat perfuzia. A fost un moment cumplit pentru ea. Îşi dorea să moară, refuza orice ajutor...

Cu sprijinul părinţilor, socrilor, fratelui, prietenilor, a început să se ridice uşor, uşor. Iniţial, a scos din alimentaţie dulciurile şi sucurile. Zahărul l-a înlocuit cu sirop de agave, apoi, după aproximativ şase luni, a scos din alimentaţie şi siropul de agave.

„Mi-am făcut abonament la sală şi am început să mă mişc. Apoi, am scos din alimentaţie carnea de porc. Mâncam doar pui, curcan, vită, şi am uitat de prăjeli. Am scos de pe lista de alimente şi cartofii, fasolele. Din februarie 2010, am terminat şi cu carnea, iar de atunci nu mănânc decât peşte fiert sau la abur. Am uitat de pâinea albă. Îmi cumpăr de la magazinele bio făină integrală spelta şi îmi fac eu pâine. De aproximativ un an, nu mai folosesc sarea. În afară de bucăţica de somon afumat de dimineaţă şi de feliuţa de brânză tofu, altceva sărat nu mănânc. Fiecare legumă, fruct conţine sare. Mă hidratez, zilnic, cu cel puţin doi litri de apă plată”, ne-a spus Gabriela.

Meniu de regim: mic dejun, prânz, cină

Suceveanca ne-a dat un exemplu de meniu de regim, pentru mic dejun, prânz şi cină. Înainte de micul dejun, Gabriela ia o linguriţă de păstură (produs apicol), cu o jumătate de oră înainte de masă. Apoi, bea o cană cu lapte de soia, şi mănâncă seminţe şi cereale integrale (o linguriţă seminţe de in, o linguriţă de fulgi integrali de secară, ovăz, grâu spelta, quinoa), o bucăţică mică, circa 30 de grame de somon afumat, cu o feliuţă de pâine integrală din grâu spelta bio preparată de ea, o bucăţică mică de brânză tofu, 30 de grame, cu o roşie, o bucăţică de castravete, o ridiche, o ceapă verde, pătrunjel, un ou, două nuci, puse de seara în apă, pentru a reactiva enzimele.

În jurul orei 11:00, Gabriela mănâncă două mere sau pere, struguri, fructe de orice fel, mai puţin banane. Pe la ora 13:00, femeia îşi pregăteşte o salată dintr-un morcov ras cu o sfeclă rasă, un ardei iute, o roşie, lămâie şi germeni (dacă vă faceţi la germinator), peşte la abur sau fiert cu ghimbir pudră sau cardamon pudră.

Pe la 15:00, mănâncă iar câteva fructe.

Între orele 17:00 şi 18:00, ia cina, care constă într-o salată, preparată dintr-un morcov, o bucată de ţelină, un măr şi lămâie.

După ora 18.00, Gabrielei îi este permis să bea doar apă şi ceai. „Dacă vă este foame între mese, puteţi servi fructe, dar niciodată dulciuri. Uitaţi de ele. Trebuie să fie un mod de viaţă, nu un regim care să dureze o săptămână, o lună. Mersul pe jos şi urcatul scărilor fac extraordinar de bine. Nu trebuie să mergeţi neapărat la sală”, sunt doar câteva dintre sfaturile unei învingătoare.

Pentru femei, aş avea un sfat. Există un moment în care trebuie să spunem gata, să ne evaluăm şi să vedem ce se poate face pentru a ne salva din gheara nemiloasă a obezităţii. Aceasta nu este doar o boală periculoasa, ci şi foarte parşivă. Vă distruge sănătatea, viaţa până la urmă”, a concluzionat suceveanca.