14 suceveni, trimişi în judecată pentru ţepe de peste 100.000 de euro la bănci

Nu mai puţin de 14 suceveni vor fi trimişi în judecată, fiind acuzaţi că au dat ţepe la mai multe bănci din Bacău, luând credite cu documente falsificate şi golind conturile mai multor clienţi, cu complicitatea unui funcţionar de bancă.

În cursul zilei de ieri, un procuror din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) –Serviciul Teritorial Bacău, structură care a coordonat întreaga anchetă, a venit la Suceava şi le-a prezentat materialul de urmărire penală unora dintre învinuiţii care urmează a fi daţi pe mâna judecătorilor.

În luna noiembrie a anului trecut, nu mai puţin de 15 suceveni au fost luaţi de poliţişti din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate şi duşi la Bacău, după ce pe numele lor au fost emise mandate de aducere.

Şapte dintre învinuiţi şi-au petrecut noaptea în arestul poliţiei băcăuane, iar a doua zi, cinci dintre ei au primit mandate de arestare.

Potrivit portalului instanţelor de judecată, cei şapte suceveni duşi la arestare pe 12 noiembrie 2010 sunt Ovidiu Stelian Năstase (38 de ani), Ioana Roxana Năstase (25 de ani), Cezar Romus Negriuc (30 de ani), Adrian Pîslaru (27 de ani), Gheorghiţă Pîţîliga (25 de ani), Mihai Ilie (41 de ani), Sorin Lupu (30 de ani). Doar ultimii doi s-au întors la Suceava, primind la acea vreme interdicţia de a părăsi ţara.

Potrivit unui comunicat al DIICOT Bacău, în cursul anului 2010, gruparea sucevenilor a recrutat un funcţionar bancar, cu sprijinul căruia s-au obţinut informaţii confidenţiale despre conturile unor clienţi.

„Aceste conturi au fost fraudate prin obţinerea unor noi digi-pass-uri aferente conturilor titularilor, folosind în acest scop documente de identitate falsificate”, declara la vremea respectivă şeful DIICOT Bacău, procurorul Mihaela Munteanu, precizând că prejudiciul constatat atunci, numai prin această metodă, era de peste 100.000 euro.

Aceeaşi grupare, susţin anchetatorii, a racolat mai multe persoane din medii defavorizate, pe numele cărora a întocmit documente fictive, cu care erau obţinute ulterior credite de consum şi nevoi personale.

„Până în prezent s-au obţinut probe privind contractarea a unui număr de 14 credite de acest gen”, a precizat Mihaela Munteanu.

Totodată, ne-a transmis procurorul-şef al DIICOT Bacău, sucevenii se foloseau de documentele falsificate pentru a obţine şi contracte de telefonie mobilă prin care achiziţionau aparate telefonice scumpe, de ultimă generaţie, bunuri care, ulterior, erau împărţite între membrii grupării.