Medicii de familie, transformaţi în doctori virtuali

Obligaţii mai multe, dar bani mai puţini. Asta presupune în cazul medicilor de familie reforma din Sănătate, care îi obligă pe doctori să-şi informatizeze, pe cheltuiala lor, cabinetele în care lucrează, deşi bugetul alocat pe 2011 şi 2012 se preconizează a fi şi mai mic decât cel de anul trecut, care era oricum nesatisfăcător.

În viitor, medicii de familie trebuie să transmită toate datele legate de pacient (consultaţii, tratamente, internări etc.) online, cumpărând din banii lor, cu circa 250 de lei, un certificat digital care să asigure securitatea datelor ce vor fi transmise în timp real Casei de Asigurări de Sănătate. Schimbul virtual de date va fi aplicat experimental chiar de la 1 aprilie, iar până în vară doctorii îşi vor lua definitiv adio de la hârţogăraie şi vor lucra exclusiv cu calculatorul.

Inconvenient: riscul apariţiei unei erori informatice în sistem, care să dea peste cap toată activitatea

După această etapă urmează altele, cu mult mai costisitoare, legate de implementarea cardului naţional de sănătate şi a reţetei electronice, care îi obligă pe medicii de familie să asigure reţelistica şi sistemele de internet cu bandă largă, să cumpere cititoare şi inscriptoare de carduri. Doctorii şi-au făcut deja un calcul şi spun că vor trebui să scoată din buzunar alţi bani, de această dată câteva sute de euro, contrazicându-l astfel pe preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, care susţine că sumele nu ar fi chiar aşa de mari.

Lăsând la o parte chestiunea financiară, medicii de familie spun însă că informatizarea are destule inconveniente şi se tem să nu fie făcuţi responsabili pentru ele. De exemplu, ei sunt de părere că raportarea activităţii în sistem electronic printr-un certificat digital este benefică pentru ambele părţi - medicii vor fi scutiţi de drumurile lunare la sediul Casei de Asigurări de Sănătate, în timp ce salariaţii instituţiei vor scăpa de cozile de la uşile birourilor – dar există oricând riscul apariţiei unei erori informatice în sistem, care să dea peste cap toată activitatea.

Asigurarea conexiunii rapide la internet, dificilă în unele zone rurale

Medicii de familie mai atrag atenţia că asigurarea conexiunii rapide la internet este dificilă în unele zone rurale şi avertizează că implementarea sistemului în Sănătate se va solda nu doar cu costuri financiare importante pentru cabinetele medicale, ci şi cu costuri în ceea ce priveşte timpul alocat consultaţiilor, în detrimentul pacienţilor, avându-se în vedere că doctorii trebuie să editeze cardurile în loc să consulte bolnavii.

Totuşi, problema cea mai mare rămâne introducerea datelor pe calculator, în condiţiile în care mulţi medici de familie n-au cunoştinţe aprofundate de operare pe computer. Dat fiind faptul că este vorba de chestiuni tehnice, informatice, care îi depăşesc în unele cazuri, medicii de familie ar trebui să-şi angajeze un specialist, însă timpul real în care ar trebui să lucreze nu le permite aşa ceva. Chiar dacă vor reuşi să înveţe procedura informatică, cel puţin o perioadă, până se obişnuiesc cu activitatea complexă de pe calculator, doctorii vor pierde timp, astfel că o consultaţie care ar trebui să dureze 15 minute s-ar putea prelungi nepermis de mult. Medicii de familie mai spun că laptopurile cu care i-a dotat ministerul în urmă cu câţiva ani sunt neperformante şi necesită îmbunătăţiri (ce vor fi realizate tot din banii lor), şi subliniază că nu vor să fie făcuţi responsabili pentru problemele care ar putea apărea.

Le cer autorităţilor să-şi asume răspunderea pentru eventualele disfuncţionalităţi

Ei consideră că cei care au dorit acest program informatic trebuiau să facă mai întâi un experiment, implementându-l într-o primă fază într-un judeţ pilot, şi le cer autorităţilor să-şi asume răspunderea pentru eventualele disfuncţionalităţi, printre care şi situaţiile în care internetul nu va funcţiona corespunzător, determinând imposibilitatea accesării programului informatic şi punând punct consultaţiei. “Toate aceste măsuri ar trebui implementate cu foarte multă grijă şi în nici un caz cu o asemenea susţinere financiară din partea medicilor de familie. Suntem de acord cu informatizarea, dar este inutil să ne comparăm cu statele care fac acest lucru de ani de zile şi să luăm modele care nu sunt viabile la noi. Informatizarea este o măsură absolut necesară, trăim într-un secol în care nu se mai poate vorbi de o medicină tradiţională şi de o legătură între eşaloanele asistenţei medicale fără ajutorul computerului, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim realişti şi să privim lucrurile raportate la condiţiile noastre actuale”, spune secretarul Asociaţiei Judeţene a Medicilor de Familie Suceava, dr. Irina Badrajan.

Până la sfârşitul anului 2012, fiecare asigurat cu vârsta de peste 14 ani va avea un card de sănătate. În 2011-2012, veniturile cabinetelor medicilor de familie vor scădea cu circa 30%, dacă noul contract cadru îşi va păstra forma actuală. Doctorii au anunţat însă că nu vor semna documentul decât în cazul în care prevederile acestuia vor fi corectate.