Înfiinţarea unor centre de permanenţă la nivelul judeţului este încă în fază de tratative, până la această oră autorităţile neluând nici o decizie cu privire la localităţile în care urmează să funcţioneze aceste unităţi sanitare. Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Ludovic Abiţei, a arătat că, până acum, nu s-a stabilit concret unde şi câte centre se vor deschide în judeţ, dar a subliniat că principalul criteriu avut în vedere rămâne eficienţa lor. „Avem solicitări de la Cajvana şi Dolhasca, iar comuna Baia cochetează cu ideea. În rest, purtăm discuţii”, a spus şeful instituţiei.
Dr. Ludovic Abiţei a adăugat că înfiinţarea unor centre de permanenţă este departe de a se realiza, în condiţiile în care nici Casa de Asigurări de Sănătate nu a anunţat de ce fonduri dispune pentru a se şti câţi medici pot fi plătiţi.
Între şapte şi nouă centre ar putea fi înfiinţate în judeţ
El a spus că o unitate de profil ar putea fi înfiinţată la Solca, oraş care rămâne fără asistenţă medicală dacă spitalul se transformă în cămin de bătrâni, dar este luată în calcul şi posibilitatea înfiinţării acolo a unui punct SMURD. Medicul a adăugat că nu s-a renunţat la ideea înfiinţării unui centru de permanenţă în Burdujeni, într-un spaţiu din clădirea fostului cinematograf, însă deocamdată nu s-au purtat discuţii cu primăria. „Acolo funcţionează un punct al staţiei de Salvare şi n-am prea vrea să perturbăm activitatea”, a explicat şeful DSP Suceava.
Abiţei a mai spus că, până în prezent, s-a făcut un studiu teoretic pe hartă, în funcţie de drumurile existente, şi s-a ajuns la concluzia că în judeţ s-ar putea înfiinţa între şapte şi nouă centre de permanenţă.
Şeful DSP: „Insistăm pe eficienţa acestor centre”
„Insistăm pe eficienţa acestor centre. Şi cei de la Broşteni ar vrea, dar e capăt de reţea şi nu ştim cine se va duce acolo. La Vicovu de Sus am întrebat dacă n-ar vrea un centru de permanenţă în unitatea medico-socială de care dispun, pentru că au spaţiu şi dotări, iar comunele din jur, Gălăneşti şi Putna, au căi de acces direct acolo, dar încă n-am primit un răspuns”, a punctat medicul.
În trecut, centre de permanenţă au fost deschise în zece localităţi, printre care Vicovu de Sus, Cajvana, Marginea, Vama, Breaza, Zvoriştea, Broşteni, Dolhasca şi Dorna Arini. Aceste unităţi au dispărut definitiv în 2008, deoarece doctorii s-au plâns că nu sunt plătiţi şi au refuzat să mai facă gărzi. În acest an, când centrele de permanenţă ar trebui repuse pe picioare, medicii de familie, desemnaţi să asigure asistenţa, şi-au exprimat din nou refuzul. „Mai avem rezistenţă din partea unor medici de familie, în special din oraşe”, a spus directorul DSP.
(19 mar 2011, 15:31:46
finantrea de compartimente de de primiri urgente in cadrul spitalelor municipale si orasenesti. ACESTE COMPARTIMENTE DE PRIMIRI URGENTE au fost infiintate si dotate printr-un program al guvernului si banciii mondiale cheltuindu-se o suma mare de bani in acest scop ,bani de care au beneficiat firmele care au cistigat licitatia la acea vreme (perioada ministrului NICOLAESCU).Acesta compartimente de primire urgente urmau a fi autorizate si finantate de la bugetul de stat asigurind in acest fel asistenta medicala de urgenta garantata tuturor de catre constitutia Romaniei si in acord cu legislatia europeana.Din pacate nici la ora actuala nu exista finantare pt. aceste compartimente de primiri urgente,consecinta directa fiind deficitul sau chiar lipsa de medici si asistenti in numar suficient in aceste structuri si cu toate acestea vom infiinta centre de permanenta ,,eficiente" . SUCCES!!!