Printează articolul
Trimite e-mail
Ştiţi ce au în comun indivizi precum Nicolae Florentin Muscă (29 de ani), dezaxatul sexual care vara trecută a îngrozit un judeţ întreg, atacând patru femei într-un interval de câteva zile, două dintre victime fiind violate şi omorâte, Radu Popescu (47 de ani), alias „Popescanu”, din Vicovu de Jos, fugarul dat în urmărire generală şi prins de o armată de poliţişti, după ce a tăiat degetul unui afacerist din Rădăuţi, pentru o pretinsă datorie de 150.000 de euro, ori Toni Todircă, în vârstă de 33 de ani, din municipiul Suceava, arestat la începutul acestei luni, după ce, în patru nopţi, ar fi comis cinci spargeri şi două tentative de furt?!
Toţi au fost eliberaţi condiţionat din penitenciar, pentru bună purtare, uşile celulelor în care au fost închişi deschizându-se pentru ei înainte de a-şi executa integral pedeapsa la care fuseseră condamnaţi, fiind consideraţi deţinuţi model şi lăsaţi să se întoarcă în comunitate.
Sunt doar câteva exemple, însă numărul acestor specimene este mult mai mare.
O mare parte dintre deţinuţii eliberaţi condiţionat se întorc în celulele din care au fost lăsaţi să plece cu voia autorităţilor.
Din păcate, ajung după gratii, după ce mai fac câteva victime.
I-au dat drumul bestiei
Nicolae Florentin Muscă, de exemplu, a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru că, în 2005, a sechestrat şi violat o adolescentă în vârstă de 17 ani, într-un lan de porumb. „Nici la ora actuală, după atâţia ani, încă nu şi-a revenit din trauma pe care a avut-o. Nu cred că este zi să nu îşi aducă aminte... Era un copil plin de viaţă”, plângea mama minorei violate în 2005, mărturisindu-ne că fiica ei s-a lăsat de şcoală şi a plecat din ţară în încercarea de a uita drama prin care a trecut.
Nicolae Florentin Muscă ar fi trebuit să iasă din închisoare pe 27 august 2011, însă, în august 2009, după ce-a executat două treimi din pedeapsă, a formulat cerere de liberare condiţionată.
Pe 20 august 2009, monstrul din Măzănăeşti ieşea pe poarta penitenciarului. Era din nou un om liber.
În perioada 26 mai - 11 iunie 2010, a atacat alte patru femei, două dintre acestea fiind găsite fără suflare, una într-un tub colector de beton, cealaltă carbonizată în casa-i mistuită de flăcări.
158 de infractori suceveni, eliberaţi condiţionat din Penitenciarul Botoşani, în 2010
Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Botoşani, subcomisar Iulian Dărîngă, în cursul anului 2010, au fost eliberaţi condiţionat nu mai puţin de 158 de deţinuţi cu domiciliul în judeţul Suceava.
Curios este faptul că nu există o statistică legată de câţi dintre aceşti indivizi ajung din nou în spatele gratiilor, situaţie care demonstrează interesul autorităţilor în această privinţă.
Potrivit legislaţiei, pot fi liberaţi condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepselor cu închisoarea „condamnaţii care sunt stăruitori în muncă, disciplinaţi şi dau dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama de antecedentele lor penale”.
Există o comisie de specialitate în cadrul fiecărui penitenciar care analizează toate cererile de eliberare condiţionată, preşedintele comisiei fiind un judecător delegat, iar membrii, comandantul penitenciarului, precum şi alţi reprezentanţi cu funcţii de conducere din unitatea de deţinere, dar şi psihologul, medicul, educatorul şi un consilier de probaţiune.
Comisia propune liberarea condiţionată, ţinând seama de fracţiunea din pedeapsă efectiv executată (două treimi în cazul pedepselor mai mici de zece ani de închisoare, respectiv trei pătrimi în cazul pedepselor mai mari de zece ani de închisoare), ultimul cuvânt avându-l judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.
„E un singur psiholog la 1.100 de deţinuţi”
Anca Nicoară, şefa Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Suceava, a participat de multe ori ca membru în cadrul comisiei de eliberări condiţionate a Penitenciarului Botoşani.
Ea recunoaşte că o parte dintre deţinuţii care sunt eliberaţi condiţionat se întorc în spatele gratiilor nu la mult timp după ce au ieşit pe poarta unităţii de detenţie.
„Marea problemă este că nu există în comunitate un serviciu specializat care să-i preia de la poarta penitenciarului şi să-i monitorizeze ulterior. De când sunt din nou liberi, nu au nici un ajutor imediat şi concret din partea instituţiilor comunitare, care le-ar putea oferi servicii, în funcţie de nevoile pe care le au. Din acest motiv, la comisii, iau în considerare dacă deţinutul are o familie, care să îl sprijine în libertate, dacă are o locuinţă şi posibilitatea găsirii unui loc de muncă”, declară Anca Nicoară.
Şefa Serviciului de Probaţiune Suceava susţine că, de-a lungul anilor, mai multe instituţii din comunitate au conlucrat pentru a găsi soluţii viabile de reinserţie socială a foştilor deţinuţi, însă nu se sfiieşte să spună că sistemul este încă deficitar.
Anca Nicoară mărturiseşte că a avut dubii privind oportunitatea eliberării condiţionate a unor deţinuţi, însă nu a putut să se opună, dacă respectivii îndeplineau condiţiile cerute: „stăruitori în muncă, disciplinaţi şi care dau dovezi temeinice de îndreptare”.
Unii dintre puşcăriaşi păcălesc pur şi simplu sistemul, ştiind că vor scăpa mult mai repede din închisoare, dacă vor respecta regulile impuse pentru a cere eliberarea condiţionată.
Alţii, în schimb, vor să se îndrepte, însă, odată întorşi în societate, nu-şi găsesc locul şi, în lipsa unei mâini întinse, ajung din nou să comită infracţiuni.
O altă problemă adusă în discuţie de Anca Nicoară este aceea a psihologilor şi a asistenţilor sociali din penitenciare. „La Botoşani, de exemplu, e un singur psiholog la 1.100 de deţinuţi. În străinătate, sunt psihologi la câteva zeci de persoane private de libertate”, continuă reprezentanta Serviciului de Probaţiune.
La Penitenciarul Botoşani, comisia de eliberări condiţionate se întruneşte în fiecare miercuri, iar într-o singură zi membrii comisiei au între 20 şi 50 de cazuri de analizat. În alte închisori din lume, spun specialiştii, un deţinut este intervievat şi câte trei ore de membrii comisiei şi i se face o evaluare psihologică amănunţită, pentru a se propune eliberarea sa condiţionată.
Nu în ultimul rând, subliniază şefa de la Probaţiune, trebuie luat în calcul şi faptul că pe perioada detenţiei, persoanele private de libertate au acces la tot felul de programe de asistenţă şi reinserţie socială, însă, din cauza lipsei de personal, se lucrează cu grupuri mici de deţinuţi.
Şi-a omorât soţia şi copilul, în 1993, şi două femei, în 1996. „Din greşeală”
În 2012, în comisia de eliberări condiţionate va intra şi Toader Covali (64 de ani), rădăuţeanul care şi-a ucis soţia, unul dintre copii şi, ulterior, în timp ce era închis, iubita, pe care a întâlnit-o în spitalul de psihiatrie în care a fost internat după primele două crime, în timp ce a patra victimă a fost o asistentă medicală care a avut ghinionul să-i fie în faţă într-un moment de nebunie.
Primele crime s-au comis în 1993, iar celelalte două în 1996. A fost condamnat la închisoare pe viaţă, însă, în 2007, când fiorosul criminal a împlinit 60 de ani, Tribunalul Iaşi i-a comutat pedeapsa la 25 de ani de detenţie. La anul, rădăuţeanul va putea solicita să fie eliberat condiţionat.
“Am îmbătrânit în puşcărie. M-am gândit de multe ori la ceea ce s-a întâmplat şi acum îmi pare rău, dar consider că totul a fost o greşeală. Pe toţi patru i-am omorât din greşeală. Acum îmi dau seama că nu trebuia să greşesc”, le-a spus Covali ziariştilor care l-au vizitat, în urmă cu aproape doi ani, la penitenciar.
A omorât două femei şi a fost eliberat condiţionat după zece ani de închisoare
În urmă cu câteva luni, a ieşit pe poarta penitenciarului Botoşani, eliberat condiţionat, şi Gheorghe Lazăr (73 de ani), din Câmpulung Moldovenesc, condamnat la închisoare pentru că a omorât două femei, fapte petrecute în 2000, respectiv 2001.
După zece de ani de puşcărie, a fost liberat condiţionat în noiembrie anul trecut, fiind considerat un „deţinut model” şi beneficiind de legislaţia care permite persoanelor private de libertate, care au peste 60 de ani, să iasă din puşcărie după executarea a jumătate din pedeapsa primită.
În cazul bătrânului, din condamnarea de 20 de ani de puşcărie, a scăpat doar cu zece executaţi.
Lazăr a fost condamnat fiind acuzat că a omorât două tinere de etnie romă. Cadavrul primei victime a fost găsit pe data de 6 iunie 2000, în parcarea din apropierea cabanei Mestecăniş, acoperit cu fân şi cu o pătură. Victima, aveau să concluzioneze legiştii în urma necropsiei, murise prin ştrangulare cu un bici, iar pe corp prezenta numeroase semne de violenţă.
A doua victimă a lui Lazăr a fost găsită fără suflare la mijlocul lui februarie 2001, la trecerea de nivel de cale ferată dintre localităţile Sadova şi Pojorâta.
Era tot o tânără de etnie romă, al cărei cadavru, aveau să stabilească poliţiştii, a fost aşezat pe şinele de cale ferată, pentru a simula un accident feroviar. Victima fusese omorâtă în altă parte, după care a fost aşezat-o între şine, de-a lungul căii ferate. Trenul a trecut peste cadavru, însă nu i-a provocat nici o tăietură, iar la autopsie, legiştii au stabilit adevărata cauză a morţii: ştrangularea.
Gheorghe Lazăr a fost bănuit şi de comiterea unei alte crime, în 1996, atunci când, pe 4 mai, pe raza satului Mestecăniş, comuna Iacobeni, într-o zonă împădurită, la aproximativ 30-40 de metri de Drumul Naţional 17, a fost descoperit cadavrul unei persoane de sex feminin, de aproximativ 35-40 de ani.
Trupul neînsufleţit al victimei era în stare avansată de descompunere, o parte din cadavru fiind mâncat de animale.
Femeia avea în jurul gâtului un laţ, răsucit cu ajutorul unei bucăţi de lemn.
Legiştii au concluzionat la acea vreme că victima a murit ştrangulată, iar crima fusese comisă cu patru până la şapte luni în urmă.
Cazul a rămas cu autori necunoscuţi, iar peste trei luni, când se vor împlini 15 ani de la descoperirea cadavrului (n.r. - 4 mai 1996), fapta se va prescrie.
Monstrul din Măzănăeşti, un deţinut model
Cererea de eliberare condiţionată a lui Nicolae Florentin Muscă a fost luată de judecători şi în baza referatului întocmit de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Botoşani, comisie care îl descrie pe tânărul violator drept un deţinut model.
„Pe parcursul executării pedepsei a manifestat un comportament corespunzător. A respectat prevederile regulamentului de ordine interioară, a manifestat respect faţă de cadrele unităţii şi faţă de celelalte persoane private de libertate. Nu a fost sancţionat disciplinar şi a fost recompensat o singură dată. A participat la programele socio-educative obligatorii desfăşurate în perioada de executare a pedepsei şi a fost vizitat de familia de origine”, se precizează în documentul înaintat instanţei de judecată.
Au fost argumente suficiente pentru judecătorii care au decis să-i deschidă uşa la celulă lui Muscă şi să-l lase în libertate.
Nu a contat nici faptul că în dosarul violatorului figura o tentativă de viol comisă în 2003, faptă pentru care fost găsit fără discernământ şi obligat la tratament medical.
Casa înconjurată de 50 de poliţişti, pentru prinderea lui „Popescanu”
Toni Todircă a fost condamnat în 2004 la şapte ani de închisoare, pentru furt, iar în 2009 a fost eliberat condiţionat, cu un rest de pedeapsă de 859 de zile.
A fost arestat preventiv, la începutul lui februarie a.c., sub acuzaţia că în decursul a patru nopţi a comis nu mai puţin de şapte infracţiuni, cinci furturi şi două tentative de furt.
Hoţul şi-a încercat norocul la un cabinet de avocatură, un birou notarial, o cafenea, o simigerie şi alte două societăţi comerciale de pe raza municipiului Suceava.
Radu Popescu, alias „Popescanu”, a fost dat în urmărire generală, fiind acuzat că în dimineaţa zilei de 1 mai 2009, la 17 zile după ce-a fost eliberat condiţionat din penitenciar, alături de alţi trei indivizi, ar fi sechestrat un afacerist din Rădăuţi şi i-a tăiat acestuia unul dintre degetele de la mâini, pentru o pretinsă datorie de 150.000 de euro.
A fost prins pe data de 26 septembrie 2009, casa în care se ascundea, situată la ieşirea din Rădăuţi spre Frătăuţi, fiind înconjurată de aproximativ 50 de poliţişti.
A violat o fetiţă de şapte ani, cu cuţitul la gât
George Stancu (30 de ani), din comuna Şcheia, a fost eliberat condiţionat din penitenciar, cu un rest de pedeapsă de 1.671 de zile. Fusese condamnat la 14 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de viol, perversiuni sexuale şi tâlhărie.
La 11 februarie 2008, Stancu a violat o minoră în vârstă de şapte ani, din aceeaşi localitate cu el, într-o magazie de lemne de pe raza comunei.
Violatorul a profitat de faptul că victima a rămas nesupravegheată şi, folosindu-se de un cuţit, pe care i l-a pus la gât minorei, a obligat-o pe aceasta să întreţină raporturi sexuale cu el.
Minora violată a ajuns în aceeaşi zi la Spitalul Judeţean Suceava, fiind diagnosticată cu ruptură de vagin şi hemoragie puternică şi supusă de urgenţă unei intervenţii chirurgicale.
Tribunalul Suceava l-a condamnat la 23 de ani de ani de închisoare.
Dacă nu ar fi fost eliberat condiţionat, George Stancu ar fi fost după gratii şi pe 11 februarie 2008, ziua în care a fost comis violul.
Eliberat condiţionat, a vrut să se răzbune pe victima care l-a băgat în puşcărie
În seria sutelor de infractori eliberaţi condiţionat în ultimii ani se numără şi Vasile Mândrilă (35 de ani), din Gura Humorului, care a fost arestat chiar la câteva ore după ce a ieşit pe porţile penitenciarului, în primăvara lui 2008.
Odată văzut în libertate, Mândrilă i-a făcut o „vizită” femeii care l-a reclamat la Poliţie pentru viol, faptă pentru care a fost condamnat la închisoare.
În noaptea de 28/29 martie 2008, susţineau la acea vreme anchetatorii, Mândrilă s-a dus la casa Aureliei D., a sărit gardul şi, în încercarea de a intra peste pensionară, a început să izbească cu pumnii şi picioarele în uşa de la intrare. Recidivistul nu a reuşit să-şi ducă la îndeplinire planurile de răzbunare, fiind descurajat de strigătele de ajutor ale bătrânei.
A fost arestat în ziua următoare de Judecătoria Gura Humorului, pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu, distrugere şi ameninţare.
(21 feb 2011, 11:58:32