Constructori spanioli, interesaţi de reabilitarea Curţii Domneşti din Suceava

Curtea Domnească din municipiul Suceava ar putea fi reabilitată printr-un parteneriat între municipalitate şi o firmă spaniolă de construcţii. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că o firmă spaniolă specializată în gestionarea proiectelor de patrimoniu istoric, Arena, s-a arătat interesată de punerea în valoare a sitului de la Curtea Domnească şi s-a oferit să realizeze gratuit documentaţia de reabilitare.

„Aşteptăm ca într-o lună de zile să ne trimită o scrisoare de intenţie, vom discuta în Consiliul Local, apoi vom căuta împreună surse de finanţare pe fonduri europene sau alte surse pentru că este un obiectiv important pentru municipalitate şi trebuie să găsim o soluţie”, a afirmat Lungu.

Potrivit primarului, situaţia patrimonială a acestui obiectiv istoric a fost clarificată, în sensul că terenul este al municipalităţii, iar Curtea Domnească a Complexului Muzeal Bucovina, la fel ca la Cetatea de Scaun a Sucevei.

Lungu a mai precizat că, la elaborarea proiectului de reabilitare, cel mai greu cuvânt îl vor avea specialiştii Complexului Muzeal Bucovina.

Intenţia de restaurare a Curţii Domneşti este mai veche şi vizează  ridicarea zidurilor, descoperirea pivniţelor şi acoperirea cu sticlă, cu o destinaţie ulterioară de galerie de artă, şi un muzeu al Curţii. Proiectul a fost realizat de arhitectul bucureştean Gheorghe Sion, în anul 2000. El a realizat studiul tehnic şi cel de fezabilitate, dar ulterior finanţarea a fost sistată de Ministerul Culturii şi lucrările s-au blocat.

Circuit de vizitare a centrului istoric al vechiului oraş

Zona sitului arheologic Curtea Domnească are o suprafaţă de 11.215 mp, din care săpăturile sunt într-un perimetru de 6.152 mp, iar restul, de 5.063 mp, este parc. Până anul trecut, în acest şantier Ministerul Culturii a investit aproape 350.000 de euro.

Considerată ca fiind prima mare reşedinţă a domnitorilor Moldovei, Curtea Domnească din Suceava îşi are originea în perioada domniei lui Petru I Muşat, în jurul anului 1386. A progresat ca amploare în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, când a fost amplificată cu construcţii din piatră - palate, locuinţe, turnuri. Curtea Domnească a suferit modificări substanţiale în vremea lui Ştefan cel Mare şi apoi în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, ultimul mare ctitor al acesteia fiind Vasile Lupu. A fost părăsită total la sfârşitul sec. al XVII – lea şi s-a ruinat.

Când Bucovina a intrat în Imperiul Austriac, ruinele erau acoperite cu vegetaţie luxuriantă, iar administraţia provinciei a inclus-o în planul de sistematizare şi a devenit cartier de locuinţe, majoritatea proprietarilor fiind evrei.

În vremea comuniştilor, Curtea Domnească a intrat iarăşi în sistematizare şi casele au fost rase de pe faţa pământului. Curtea a intrat în atenţia cercetătorilor şi restauratorilor abia la începutul anilor 50’. În 1998 a fost prinsă în Planul Naţional de Restaurare, pentru primul parc arheologic din România, într-un circuit turistic de vizitare a centrul istoric al vechiului oraş, cu Biserica Sf. Dumitru şi Turnul Lăpuşneanu, Biserica Domniţelor, Biserica Sf. Gheorghe – Mirăuţi.