O învăţătoare de 100 de ani, vizitatoare fidelă a expoziţiilor importante din Suceava

O pensionară care în data de 18 decembrie 2010 a împlinit 100 de ani este una dintre cele mai fidele vizitatoare a expoziţiilor importante care se organizează în municipiul Suceava.

Cititoare de ziare şi ascultătoare de radio, Ana Lazăr este la curent cu tot ceea ce înseamnă viaţa culturală a oraşului şi, în ciuda vârstei înaintate, vine de la Căminul de bătrâni al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor ori de câte ori consideră că un eveniment cultural merită ca ea să fie prezentă. Învăţătoarea Ana Lazăr este originară din Basarabia, în 1966 a ieşit la pensie de la şcoala din Piscul, judeţul Galaţi, iar din 1968 a venit la Suceava pentru a fi mai aproape de fiul ei, inginer la fabrica de pâine. O bună bucată de vreme şi-a dus viaţa într-un apartament de pe strada Mitropoliei, apoi l-a vândut pentru a-şi ajuta fiul să-şi construiască o casă în centrul oraşului.

„Am locuit în această casă împreună cu fiul şi nora mea. El a murit în 1994 şi în 15 iulie 1996 am fost nevoită să mă mut la cămin”, povesteşte femeia.

Pentru a-şi umple timpul, primăvara şi vara se ocupă de trandafirii din curtea căminului, iar iarna citeşte şi ascultă la radio ştirile şi muzică veche. La televizor a renunţat de mult să se mai uite. Ne spune că ultimele cărţi citite sunt Crimele Revoluţiei Române şi Moartea lui Ceauşescu. Se plimbă şi vine în oraş ori de câte ori poate.

„Înainte veneam mult mai des, acum ies mai mult însoţită. Vin cu câte o maşină de la cămin, îmi fac treburile şi mă întorc cu taxiul. Mă bucur că pot să umblu”, spune femeia.

Din ‘90 a votat cu liberalii, dar în alianţă cu PSD nu-i mai votează

Este un bun cetăţean, a votat la toate alegerile. Afirmă că din 1990 încoace a votat numai cu liberalii, dar în 2012 nu crede că o va mai face, din cauza alianţei cu PSD.

„E jale în ţară, niciodată nu au fost aşa, neînţelegeri între partide şi aşa sărăcie. Chiar şi pe timpul comuniştilor, sănătatea şi învăţământul erau cum trebuie. Acum mă uit la elevi şi mă întreb ce vor ajunge, care va fi viitorul lor”, spune fosta învăţătoare.

De preşedintele Traian Băsescu îi place când vorbeşte despre interesul naţional, dar e supărată pe el pentru că „şi-a aranjat fetele, mai ales pe cea mică”.

„Trebuia să facă facultate, dar să lucreze pentru ce sunt pregătite, nu să le aranjeze tata viitorul. Nu-i frumos”, crede Ana Lazăr.

Despre Crin Antonescu afirmă că „este mai liniştit şi judecă mai bine ca Ponta”, dar Victor Ponta „nu-i bărbat de stat” şi nu-i vrea să guverneze împreună România.

Este relativ mulţumită de viaţa ei la cămin, dar nu şi-a făcut prieteni. Îi lipsesc „persoanele cu educaţie, cu care să poţi comenta o carte, o expoziţie, un tablou” şi îi este dor de nepoţi. Cel de la fiu, Bogdan, este în Canada, iar Ana Lazar nu vrea să moară fără să-l mai vadă o dată, iar cel de la soră este la Viena. Îi trimit pachete cu cafea decofeinizată, îi telefonează des, sunt „foarte atenţi” cu ea, dar sunt departe.

Din pensia de 1.240 de lei, jumătate dă la cămin, iar cu cealaltă jumătate îşi cumpără medicamente şi îşi face mici bucurii.

„Când mă întâlnesc cu pensionari şi spun că nu le ajunge pensia pentru cheltuieli, mă îngrozesc. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că eu mă descurc. E bine la cămin”, a fost concluzia Anei Lazăr, Cetăţean de onoare al municipiului Suceava, de anul trecut.