Medicii de familie ameninţă cu întreruperea activităţii

Medicii de familie ameninţă şi în acest an că, în luna aprilie, când vor trebui să încheie noul contract cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate, vor refuza să semneze documentul, fiind nemulţumiţi de prevederile contractului şi normele de aplicare, despre care spun că sunt aberante şi trebuie corectate. Doctorii nu sunt de acord cu viitorul sistem de plată care le scade cu 30% veniturile cabinetelor în care lucrează, cu limitarea la 20 pe zi a numărului de consultaţii gratuite, impunerea unui buget pentru medicamentele compensate şi gratuite, sancţiunile mari sau munca forţată la centrele de permanenţă.

În cazul în care refuză să semneze, pacienţii medicilor de familie ar urma să fie preluaţi de specialişti.

Doctori falimentari, după noua modalitate de finanţare a cabinetelor

Medicul de familie Irina Badrajan arată cănoua finanţare a cabinetelor, compusă începând cu 1 aprilie din 50% pentru plata “per capita” şi 50% pentru plata ”per serviciu”,este sub limita subzistenţeişi va conduce la faliment, în condiţiile în care cheltuielile cu întreţinerea cabinetelor s-au înmulţit şi au crescut ca valoare.

Irina Badrajan crede că doctorii nu vor câştiga suficient nici cât să-şi întreţină familiile, iar în cele din urmă îşi vor închide cabinetele, mai ales că noua lege a salarizării îi obligă să-şi plătească mai bine asistenta, iar CAS le cere în premieră o taxă de 1.000 de lei pentru evaluarea anuală. La toate aceste cheltuieli noi, precizează medicul, se adaugă şi cele pentruimplementarea cardurilor naţionale de sănătate: câteva sute de euro pentru dotarea calculatorului cu internet cu bandă largă, 500 de euro pentru achiziţionarea cititorului de card şi 50 de euro pentru semnătura electronică.

Măsuri care îngrădesc accesul pacienţilor la doctor

„La un cabinet cu 1.700 de pacienţi, cu un venit lunar de 8.600 lei, mai rămân doar 6.020 lei, bani cu care medicul trebuie să plătească utilităţile, formularele, toate taxele şi impozitele, chiria în unele cazuri şi asistenta”, explică Irina Badrajan, care este convinsă că informatizarea sistemului sanitar va presupune nu doar un consum imens de resurse financiare, ci şi de timp şi forţă de muncă, în detrimentul pacientului.

„Tot noi va trebui să introducem şi datele pe card, deşi nu este treaba noastră, ci a Casei de Asigurări de Sănătate. Ca atare, nu vom mai avea când să ne ocupăm de pacienţi. Ca să nu periclităm calitatea actului medical ar trebui să mai angajăm pe cineva, dar nu ne permitem”, completează medicul.

Irina Badrajan se arată nemulţumită şi de limitarea la 20 a numărului de consultaţii gratuite pe care le poate oferi medicul de familie într-o zi şi de reducerea la doar patru consultaţii şi reţete pe an pentru bolnavii cronici (o dată la trei luni), lucruri care, în opinia ei, îngrădesc accesul pacienţilor la doctor.

Obligaţi de bugetul la medicamente să aleagă între cine trăieşte şi cine moare

Irina Badrajan nu este de acord nici cu existenţa, în viitor, a unui buget pentru prescrierea medicamentelor în regim compensat şi gratuit, similar celui existent la farmacii, şi în care medicii de familie vor trebui să se încadreze. În condiţiile în care situaţia financiară din sistem arată clar că banii sunt puţini şi nu vor ajunge pentru toată lumea, Irina Badrajan este sigură că doctorii vor trebui să decidă cui să dea medicamente şi cui nu.

„Impunerea unui buget, chiar şi orientativ, aşa cum susţin ei că va fi, este o măsură ce contravine legislaţiei şi intereselor pacienţilor. Nimeni nu are dreptul să ne pună în situaţia de a alege între cine trăieşte şi cine moare”, este de părere Irina Badrajan.

Medicul de familie respinge şi noile reglementări care îi obligă pe doctori să lucreze în centrele de permanenţă, în afara orelor de program de la cabinet, şi îi penalizează cu 10% din veniturile lunare dacă nu se conformează.

Nemulţumiţi că vor să-i transforme din doctori în şoferi de ambulanţă

„Nimeni nu va fi de acord să lucreze 24 de ore din 24, este inuman. Ca să nu mai vorbim că pentru 12 ore de gardă la centrul de permanenţă primim 1.200 lei, bani din care trebuie să plătim utilităţile şi asistenta. Mai mult, vor să doteze primăriile cu autosanitare pentru centrele de permanenţă, dar cine le va conduce? Noi nu suntem şoferi! De asemenea, nu suntem specialişti în medicină de urgenţă, care presupune o altă dotare şi medicaţie, noi nu putem decât să acordăm primul ajutor, ceea ce este cu totul altceva”, punctează medicul.

Irina Badrajan se opune şi sancţiunilor mari cu care sunt ameninţaţi medicii de familie, respectiv 10% la prima abatere, 20% la a doua abatere şi 30% la a treia abatere, apreciind că pedepsele pe care doctorii le riscă de anul trecut şi care s-ar putea menţine şi în acest an nu sunt direct proporţionale cu gravitatea abaterii.

Cer sancţiuni mai mici, corelate cu gravitatea abaterii

„Este taxată chiar şi cea mai mică greşeală care poate apărea pe fondul oboselii. Cuantumul amenzilor este prea mare şi trebuie schimbat”, crede medicul.

Irina Badrajan este revoltată şi de şantajul la care recurg autorităţile, care ameninţă că pacienţii medicilor de familie vor fi preluaţi de specialişti dacă se refuză semnarea contractului cadru.

„Legislaţia sanitară spune că nu poţi să exerciţi o anumită specialitate decât dacă eşti atestat pe ea, iar atestarea în medicina de familie înseamnă 15 luni de stagiu şi 280 ore de curs. Aşa cum nu pot eu să operez, fiindcă nu sunt chirurg, nici chirurgul nu poate să facă vaccinări, să vadă gravidele sau să ofere consultaţii la domiciliu”, spune medicul.

Noul contract cadru ar trebui să intre în vigoare în aprilie şi să fie valabil doi ani. Medicii de familie au avertizat însă că nu vor renunţa la revendicările lor, iar sâmbătă vor stabili cum vor protesta şi care va fi calendarul acţiunilor revendicative, în cazul în care Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii nu îi vor invita la negocieri.