Arestările operate de Curtea de Apel Bucureşti în cazul poliţiştilor de frontieră şi al vameşilor de la Siret au adus în prim-plan şi o altă problemă: averile obţinute de cele 59 de persoane trimise după gratii. O scurtă lecturare a declaraţiilor de avere postate pe site-ul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava arată situaţii contradictorii. Dacă unii salariaţi ai Punctului de Trecere a Frontierei Siret şi-au etalat vile şi maşini luxoase, cei mai mulţi nu au mai mult de un apartament. Problema veniturilor obţinute şi a cheltuielilor celor 59 de persoane urmează a fi lămurită de Agenţia Naţională de Integritate, care a anunţat că va demara o anchetă în cazul Siret.
Comisarul-şef Aurel Anea, două terenuri, trei case şi datorii de peste 40.000 de euro
Comisarul-şef Aurel Anea este singurul ofiţer implicat în acest scandal. În vârstă de 46 de ani şi tată a trei copii, bărbatul şi-a trecut în declaraţia de avere două terenuri, unul de 537 mp, cumpărat în 2005, în localitatea Limanu, din judeţul Constanţa, şi celălalt de 488 mp, cumpărat un an mai târziu, în localitatea suceveană Lisaura, împreună cu o altă persoană. În afară de terenuri, Anea mai deţine un apartament de 81,8 mp în cartierul Obcini, o casă de 100 de mp la Limanu şi o altă casă, tot de 100 de mp, deţinută în coproprietate la Lisaura. Toate cele trei locuinţe sunt dobândite prin cumpărare în anii 2005-2006, iar ca maşini posedă un Opel din 2002.
Ofiţerul are şi datorii în bancă. În 2006 a contractat un credit la BRD de 31.500 de euro, iar scadenţa pentru returnare este 2031. Comisarul-şef Aurel Anea mai are un al doilea credit, luat în 2008, pentru o perioadă de zece ani. La vremea respectivă, poliţistul a împrumutat 23.500 de lei de la Banc Post, la care se adaugă un card de credit la aceeaşi bancă, din 2007, cu o descoperire de 23.000 de lei.
Numele lui Aurel Anea nu este străin de scandalurile privind favorizarea traficanţilor de ţigări. În vara lui 2009 a fost mutat disciplinar timp de şase luni la Punctul de Trecere a Frontierei Săcuieni – Bihor, alături de şeful şi adjunctul Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret.
Familia Chirilă, el poliţist de frontieră, ea vameş
În familia agentului-şef principal Dorel Chirilă, de 43 de ani, din Rădăuţi, bunăstarea este vizibilă. Potrivit declaraţiei de avere din 2009, Chirilă deţine în Rădăuţi o casă cu o suprafaţă de 190 de metri pătraţi şi o valoare impozabilă de peste 232.000 de lei. Poliţistul mai are o casă de 180 mp în Gălăneşti, dar şi o casă de vacanţă de 63 mp la Horodnic. Bunurile sunt deţinute împreuna cu soţia, Nicoleta Chirilă, care lucrează ca vameş la Biroul din Siret. Familia Chirilă mai deţine şi patru terenuri, dintre care trei sunt în intravilan. Terenurile sunt în Siret, Rădăuţi şi Horodnic, iar în Siret cei doi soţi şi-au mai cumpărat în 2005 un alt teren cu o suprafaţă de 7.500 mp. Soţii Chirilă au vândut în cursul anului 2008 un apartament cu suma de 80.000, fără a se preciza dacă este vorba de lei, euro sau dolari, în timp ce la BRD au două credite în valoare totală de 170.000, de asemenea fără precizarea monedei.
Case ridicate în câteva luni
Agentul-şef Toader Ilieşi, în vârstă de 42 de ani, nu a stat nici el de pomană în ultimii ani. Cea mai recentă declaraţie de avere arată că acesta deţine un apartament în Suceava, pe strada Măgurei, cu o suprafaţă de 97 mp, dar şi o casă de lux la Sfântul Ilie, ridicată într-un timp relativ scurt. Poliţistul mai figurează cu un teren în comuna Şcheia şi un autoturism Opel, dar şi un credit de 46.000 de euro, scadent în 2031.
Tot în Suceava, dar pe strada Grigore Vindereu, locuieşte Radu Lucan. În declaraţia de avere din 2009 nu apare nici un bun pe numele său şi nici un credit. Totuşi, poliţistul de frontieră locuia acum într-o casă ridicată doar în câteva luni.
Simion Sticleţ: „A fost provocare”
Printre persoanele arestate se regăseşte şi Florin Sticleţ, de 36 de ani. Acesta este fiul viceprimarului din Rădăuţi, Simion Sticleţ, fost şef al Poliţiei de Frontieră Rădăuţi până în 2005, când s-a pensionat. Deşi lucrează ca poliţist de frontieră de peste 15 ani, Florin Sticleţ pare sărac lipit pământului. Acesta are doar o Dacie veche de 25 de ani şi un teren agricol la Cacica, cu o suprafaţă de 3.300 mp. În cursul zilei de ieri, viceprimarul din Rădăuţi nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere. Totuşi, sâmbătă, cu ocazia unor discuţii avute cu reporterii de la „Adevărul”, Simion Sticleţ a marşat pe ideea unei instigări la luare de mită din partea agentului sub acoperire Mădălin Ionescu, cel care a deţinut funcţia de şef al Punctului de Trecere a Frontierei Siret timp de câteva săptămâni.
„Eu las anchetatorii să-şi facă treaba. Nu pot să spun că e vinovat sau nu. Eu nu am văzut ce s-a întâmplat acolo, ştiu că au fost luaţi toţi de pe tură. După părerea mea, trebuiau luate măsuri de prevenire. Trebuia să fie prinşi câte unul, câte doi şi daţi ca exemplu şi nu se mai ajungea aici. Din ce am auzit, venise un poliţist sub acoperire şi îi îndemna să nu se lase şi să ia mai mult decât vameşii", a precizat Simion Sticleţ.
Declaraţii de avere goale, casele pline cu bani
Interesant este că dacă unii dintre cei arestaţi menţionau în declaraţiile de avere lucruri banale, cu ocazia percheziţiilor domiciliare anchetatorii au descoperit zeci de mii de euro.
Poate cel mai elocvent exemplu este al agentului Florin Constantin Matei. Acesta apare doar cu un Volvo din 2001, fără terenuri sau case. Totuşi, la percheziţie i s-au descoperit nu mai puţin de 31.000 de euro.
Un alt caz de sărăcie în acte este al lui Constantin Doru Andrişan, care figurează cu un apartament de 53 mp în municipiul Suceava, cumpărat în 1996 şi un VW Golf din 2002. În schimb, în casa acestuia s-au găsit 19.050 euro, 11.900 lei şi 2.116 dolari.
Agenţia Naţională de Integritate anunţă că se poate ajunge la confiscarea bunurilor
Scandalul de corupţie din Vama Siret nu a rămas fără ecouri în cadrul instituţiilor statului. Horia Georgescu, secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate, a anunţat că se vor efectua verificări în cazul tuturor persoanelor anchetate de Direcţia Naţională Anticorupţie.
„ANI poate solicita comisiilor de cercetare de pe lângă Curţile de Apel confiscarea unor sume de bani nejustificate, aşa cum s-a întâmplat şi la Argeş (n.a. - în dosarul permiselor eliberate ilegal). În total, în acest caz s-a dispus confiscarea a circa trei milioane de euro. Apar bunuri, vile şi maşini foarte scumpe, care nu se justifică prin veniturile obţinute de ei. Noi nu ne putem îndrepta în plan penal împotriva lor, noi verificăm dacă pot justifica veniturile cu ceea ce au cheltuit. Procedurile sunt destul de rapide din punctul nostru de vedere, în două-trei luni vom putea trage o concluzie şi vom trimite către organele competente o solicitare de confiscare a averilor persoanelor respective”, a declarat Horia Georgescu, secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate.
A fost sau nu instigare?
O problemă ridicată de avocaţi în sala de judecată cu ocazia discutării propunerilor de arestare preventivă a fost aceea că agenţii sub acoperire i-au instigat pe angajaţii Punctului de Trecere a Frontierei Siret să ia mită.
Comisarul-şef Mădălin Ionescu, cel care a condus PTF Siret în perioada în care s-au realizat înregistrările audio-video, este principalul vizat de această acuzaţie. Din datele existente la dosar rezultă că Mădălin Ionescu a fost autorizat de procurori să primească şi să dea mită, astfel încât întrebarea dacă a fost sau nu instigare în acest caz urmează să fie lămurită cu ocazia procesului.
De astăzi, încep recursurile
Dacă arestările în cazul celor 55 de poliţişti de frontieră şi al celor patru vameşi s-au încheiat vineri seară, de astăzi încep recursurile. Acestea se vor judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar avocaţii persoanelor aflate după gratii spun că nu există vreun impediment ca ancheta să continue cu clienţii lor în stare de libertate.
„Dacă faptele s-au petrecut în decembrie, iar ei au lucrat mai departe toată luna ianuarie în acelaşi loc, atunci care ar fi pericolul să fie eliberaţi acum? În plus, toate probele sunt deja în mâna procurorilor DNA, iar eliberarea persoanelor arestate nu ar reprezenta nici un pericol public”, a opinat avocatul Ionel Andrişan, care reprezintă interesele a şase dintre poliţiştii de frontieră şi vameşii de la Siret.
De ce 55 de poliţişti de frontieră şi numai patru vameşi?
Întrebarea care circulă pe buzele tuturor este de ce au căzut numai patru vameşi, comparativ cu cei 55 de poliţişti de frontieră arestaţi. Surse din rândul anchetatorilor au explicat că diferenţa constă în modul de infiltrare a agenţilor sub acoperire, care au putut fi implementaţi doar în rândul Poliţiei de Frontieră, nu şi al Vămii, reuşind astfel să probeze într-o măsură mult mai mare faptele comise de angajaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.
( 7 feb 2011, 11:39:58