Încălzirea în Vatra Dornei, o bătaie de joc generalizată

Să locuieşti în Vatra Dornei ori să fii turist în această staţiune este o adevărată aventură. Dacă localnicii pot rezolva oarecum problema, turiştii ar fi bine să-şi pună în bagaj o pătură în plus pentru a nu îngheţa de frig în camerele de hotel. În timp de oamenii dârdâie de frig, iar operatorii de turism înjură printre dinţi, primarul Ioan Moraru nu-şi bate capul prea tare.

„Centrala oraşului este suprasolicitată şi nu poate face faţă, mai ales la temperaturi de sub -15 grade Celsius”, a mărturisit nonşalant edilul din Vatra Dornei. Şi cum în ultimele patru-cinci zile în „staţiunea de interes naţional” Vatra Dornei s-au înregistrat constant, pe timp de noapte, temperaturi de aproximativ -20 de grade Celsius, în locuinţe, hoteluri şi pensiuni a fost o mică mare problemă.

Soluţia de avarie a însemnat calorifere electrice, radiatoare sau boilere, adică bani în plus pentru a suplini lipsa căldurii şi a apei calde furnizate în sistem centralizat.

Trimişi de primar după rumeguş

Zona Aleea Dornelor este una dintre cele mai afectate de temperaturile scăzute din ultimele zile. Oamenii spun că au încercat să afle răspunsuri vizavi de furnizarea căldurii şi a apei calde direct de la primarul Ioan Moraru, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta a avut-o cu asociaţiile de proprietari.

„Primarul ne-a spus să mergem noi după rumeguş. Nu e hoţie pe faţă ce se întâmplă la noi?”, s-a întrebat Dumitru Simota, un localnic din Vatra Dornei. Bărbatul a mărturisit că pentru a se încălzi foloseşte un calorifer electric, dar asta îl costă suplimentar peste două milioane de lei vechi lunar.

Localnicii spun că anul trecut situaţia a fost sub control, dar în această iarnă au ajuns să fie umiliţi şi să stea în case în care caloriferele sunt doar amorţite, iar apa caldă e, de fapt, călâie.

„Plătim frigul”

Nemulţumirile vizavi de activitatea primarului sunt la fiecare uşă. Viorica Rădăcină, o femeie în vârstă de 73 de ani, a precizat că soţul ei este bolnav şi nu-şi permite să arunce bani pentru a pune în priză un calorifer sau un radiator, astfel încât a trecut la sistemul folosit pe vremea regimului comunist: câteva haine în plus.

„Primarul nu s-a îngrijit să aducă rumeguş şi de asta nu avem căldură şi apă caldă. Gigacalorimetrul înregistrează tot şi noi plătim frigul, pentru că facturile ne vin ca şi cum am avea căldură. Este inuman ce se ni se întâmplă”, a precizat Viorica Rădăcină.

Camere de hotel cu radiatoare sau calorifere

Situaţia nu este mai roz nici pentru operatorii de turism, care sunt obligaţi să găsească surse alternative pentru a ridica temperatura din camere la un nivel suportabil. Complexul Bradul-Călimani, cu o capacitate de cazare de peste 600 de locuri, este direct afectat de această funcţionare ineficientă a centralei pe rumeguş. Pentru a nu-şi congela clienţii, administratorii complexului folosesc butelii cu propan, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de circa 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare weekend. Şi celelalte spaţii de cazare existente în Vatra Dornei au aceeaşi problemă. În lipsa unor alte surse de încălzire, proprietarii hotelurilor şi pensiunilor sunt nevoiţi să le ofere clienţilor radiatoare sau calorifere electrice. Costurile sunt enorme, dar pentru a nu fugări turiştii, operatorii din domeniul hotelier înghit totul şi se roagă ca soarele să apară într-o zi şi pe uliţa lor.

Alimentarea cu rumeguş se face de pe o zi pe alta

Chiar dacă are în spate o masă critică de oameni nemulţumiţi, primarul Ioan Moraru nu-şi face prea multe griji. Detaşat, edilul din Vatra Dornei a explicat că nu există stoc de rumeguş.

„Ne aprovizionăm de pe azi pe mâine, iar necesarul zilnic este de 550 mc de rumeguş pe zi, iar până la finalul sezonului rece estimăm că vom avea nevoie de circa 150.000 mc de rumeguş, aici fiind inclusă şi luna septembrie a acestui an. Nu-mi fac probleme că vor apărea probleme în aprovizionarea cu rumeguş, pentru că am încheiat contracte ferme cu agenţii economici”, a declarat Ioan Moraru.

Acesta a recunoscut că există probleme cu asigurarea parametrilor optimi la anumite puncte termice din oraş, dar a menţionat că este vorba doar de două situaţii, mai exact „la capătul reţelei de termoficare”. Soluţii prea multe pentru redresarea situaţiei nu se întrezăresc în viitorul apropiat, aşa încât dornenii şi turiştii care merg în această staţiune trebuie să se înarmeze cu răbdare, cojoace şi bani în plus.