Criză de carne şi lapte la unităţile de procesare

Lipsa unei strategii de dezvoltare a agriculturii şi a unui plan de afaceri pe termen mediu şi lung a adus judeţul Suceava în situaţia de a avea unităţi de procesare a cărnii şi laptelui la cele mai înalte standarde, dar care nu-şi pot asigura materia primă pentru că nu sunt suficiente animale de carne şi lapte. După ce în perioada 2002-2005 ţăranii din Suceava se plângeau că nu au unde să-şi taie animalele şi sunt obligaţi să meargă la abatoare în judeţele vecine, astăzi s-a ajuns în situaţia de a avea unităţi de procesare cu capacitate de tăiere şi prelucrare foarte mare şi la standardele de igienă şi calitate impuse de UE, dar nu mai sunt animale de tăiat. Corelat cu scăderea consumului şi creşterea importurilor de produse din carne şi lapte, sucevenii care au investit în mari abatoare se pot confrunta cu mari dificultăţi financiare.

În judeţul Suceava există 103 exploataţii comerciale de bovine, dar numai cinci dintre acestea, care însumează un total de 500 de capete, sunt de vaci de carne. Mai există cinci ferme de oi, cu circa 500 de animale, două de porci, cu 4000 de capete total, şi trei ferme de capre, cu 1000 de capete.

Dr. veterinar Dan Lupu, şeful Serviciului Sănătate Animală din cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare Suceava, a precizat că în gospodăriile populaţiei din judeţ mai sunt înregistrate aproape 165.000 de capete bovine, 67.000 de porci, 275.000 de oi şi 17.000 de capre. În gospodării - sau exploataţii agricole, cum sunt înregistrate - sunt între una şi 15 bovine, dar majoritar câte două vaci. În ceea ce priveşte fermele, aproximativ 80 dintre acestea au 20 de capete de animale. Sucevenii s-au orientat însă spre producţia de lapte şi mai puţin spre cea de carne, când este vorba despre cum îşi exploatează animalele, în schimb, când au investit, au construit carmangerii cu mari capacităţi de procesare.

La această oră, în judeţ avem 17 unităţi de abatorizare şi procesare a cărnii, cea mai mare, de 500 de tone pe săptămână, fiind Ancarol, de la Gura Humorului. Facos poate tăia şi prelucra 250 de tone săptămânal, Nicşani-Călineşti - 100 de tone, Maralex Bădeuţi şi Avastar, câte 100 de tone.

Pentru a-şi asigura fluxul de producţie, doi procesatori importă carne de lucru

La Nicşani se taie şi cai, anul trecut fiind sacrificaţi, conform evidenţelor de la DSV, circa 2.000 de cai. Şeful Serviciului Igienă de la DSV, dr. Dan Corneanu, a arătat că celelalte unităţi de prelucrare au capacităţi cuprinse între 10-12 tone şi 90 de tone săptămânal.

În ceea ce priveşte unităţile de prelucrare a laptelui, cea mai mare capacitate o are Dorna Lactate Floreni, cu 600 de tone pe săptămână, apoi Rarăul Câmpulung, cu 400 de tone pe săptămână, dar şi fabrica de îngheţată Betty Ice, cu 600 de tone. Din 22 de procesatori de lapte, cu excepţia firmelor menţionate, media de procesare este de 20-30 de tone săptămânal. Din datele furnizate de dr. Corneanu, reiese că acestor firme li se mai adaugă 12 producători de produse tradiţionale din lapte, trei din carne şi unul cu produse tradiţionale din peşte, cu o capacitate de maxim o tonă săptămânal. Media lunară de lapte procesat este de 60-70.000 hectolitri.

Dacă la lapte procesatorii iau materia primă de pe plan local, la carne două firme fac şi importuri de carne lucru vită şi porc pentru a-şi asigura fluxul de producţie. Cantitatea importată este de 30-35 de tone lunar.

În condiţiile în care unităţile de procesare din judeţ ar funcţiona la capacitate maximă şi carnea s-ar consuma integral în judeţ, acestea ar putea asigura 1.475 tone de carne pe săptămână, respectiv un consum anual de 109,57 kg de carne/locuitor. La lapte, unităţile din Suceava ar asigura 109,2 litri lapte/locuitor anual.

Din păcate, nu există nici un fel de cifre oficiale referitoare la consumul de carne şi lapte din judeţ şi nici a cantităţilor de alimente din aceste categorii vândute într-o perioadă determinată de timp.

La nivel naţional, ultimele date referitoare la consumul de carne şi lapte din România, făcute publice de Ministerul Agriculturii, se referă la anul 2008. Atunci, consumul anual de carne şi produse din carne din România era de 64,5 kilograme pe cap de locuitor, sub media din UE, de 86 de kilograme, însă consumul de lapte era de 240 de litri pe cap de locuitor, mai mare decât media europeană, de 237 de litri.

Pentru 2010, consumul de carne prognozat de Euromonitor pe gospodărie în România, nu pe locuitor, a fost de 143,7 kilograme, faţă de o medie de 120,5 kilograme la nivelul Europei de Est.

Cifrele Euromonitor arată că românii consumă mai puţină carne decât polonezii, ungurii, cehii şi bulgarii, dar mai multă decât ruşii, slovacii şi ucrainenii.

Vest-europenii consumă în medie 134,3 kilograme de carne anual pe gospodărie.