Cum poţi să te tratezi în străinătate, iar statul să-ţi plătească cheltuielile

13 persoane din judeţ s-au tratat anul trecut în străinătate, în ţări ale Uniunii Europene, iar statul le-a decontat total sau parţial cheltuielile, indică evidenţele Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Suceava. În timp ce unii pacienţi au obţinut în prealabil tot felul de aprobări şi avize din partea autorităţilor sanitare din România, alţii s-au adresat direct unităţilor spitaliceşti din spaţiul comunitar.

Astfel, potrivit datelor centralizate de CAS Suceava, trei dintre bolnavi s-au tratat în spitalele de peste graniţă în baza cardului european de asigurări de sănătate, iar alţi şase în baza unui program special pentru intervenţiile extrem de grave pentru care nu există tratament în România. Ceilalţi nu aveau aprobări şi avize de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau de la Ministerul Sănătăţii (MS), însă au beneficiat de asistenţă sanitară în baza unui acord internaţional, care spune că cetăţenii europeni pot beneficia de rambursarea cheltuielilor cu tratamentele făcute în străinătate dacă tipul de tratament sau costurile acestuia se regăsesc printre prestaţiile prevăzute de legislaţia naţională.

Servicii de urgenţă în baza cardului european de asigurat

Purtătorul de cuvânt al CAS Suceava, Anda Sălăgean, a explicat ieri condiţiile în care pacienţii asiguraţi la stat în România se pot trata în alte ţări ale Uniunii Europene, la orice spital din spaţiul comunitar. Ea a arătat că una dintre variantele prin care statul român plăteşte integral tratamentul românilor în străinătate este cardul european de asigurări de sănătate, prin care CNAS decontează tratamentul celor care călătoresc. Acest card este valabil şase luni, iar pe baza lui asiguratul beneficiază de asistenţă medicală de urgenţă.

Documentul deschide dreptul titularului la servicii medicale care devin necesare pe perioada deplasării într-un stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, dar nu poate fi folosit pentru tratarea afecţiunilor deja existente.

Anul trecut,CAS Suceava a eliberat 5.157 de carduri europene sau certificate provizorii de înlocuire a cardului, cu 24 % mai multe comparativ cu anul 2009, când au fost eliberate 4.149 de astfel de documente. În situaţia în care pacientului i se recunoaşte cardul european de asigurat utilizat pentru cazurile de urgenţă medicală, instituţia statului membru UE emite către CAS Suceava (prin CNAS) formularul E 125, prin care solicită rambursarea în totalitate a costurilor aferente serviciilor medicale, caz în care pacientul nu suportă costurile serviciului medical (cu excepţia coplăţii, în funcţie de legislaţia statului membru).  În 2010, CAS nu a înregistrat nici un formular E 125.

Sume cheltuite în străinătate, recuperate în ţară

În schimb, datele înregistrate de această instituţie arată că au fost trei cazuri de suceveni care aveau card european de asigurat, dar care au trebuit să plătească în străinătate pentru serviciile de urgenţă de care au beneficiat pe perioada şederii lor acolo, deoarece n-au putut să-l prezinte sau nu le-a fost recunoscut. Persoanele în cauză şi-au recuperat mai târziu banii, în baza unei cereri formulate ulterior către CAS Suceava, însoţită de documentele justificative (inclusiv copie a cardului european de asigurat).

Decontarea sumelor cheltuite în străinătate s-a făcut în baza formularului E 126, care se utilizează între instituţii (CAS Suceava şi Casa de Asigurări de Sănătate cu care unitatea medicală la care s-a adresat pacientul are încheiat contract) şi prin intermediul căruia se stabileşte suma care va fi rambursată asiguratului. Suma totală rambursată celor trei suceveni în 2010 a fost de 7.762,79 lei.

Tratamente care nu pot fi efectuate în România

A doua variantă prin care statul român plăteşte integral tratamentul în străinătateeste reprezentată de un program special al Ministerului Sănătăţii pentru intervenţiile extrem de grave pentru care nu există tratament în România. Acesta se adresează celor care suferă de boli grave şi care trebuie să suporte o operaţie ce nu poate fi realizată în ţară, iar decontarea cheltuielilor se face în baza formularului E 112.

Pentru obţinerea acestui document este nevoie de tot felul de avize şi aprobări de la autorităţile sanitare din România, dar şi de o confirmare scrisă din partea unităţii sanitare din statul membru UE în care se intenţionează efectuarea intervenţiei, cu privire la disponibilitatea acesteia de a efectua respectiva intervenţie, în perioada indicată de persoana solicitantă.

În 2010, formularul E 112 a fost eliberat unui număr de şase suceveni, care s-au adresat unor unităţi sanitare din Franţa, Austria, Germania şi Belgia.

Adresarea directă către unităţile spitaliceşti din străinătate

A treia variantă de decontare a serviciilor medicale este cea a adresării directe către unităţile spitaliceşti din străinătate, în baza unui acord internaţional, care spune că cetăţenii europeni pot beneficia de rambursarea cheltuielilor dacă au fost internaţi în spitalele din străinătate, dacă tipul de tratament sau costurile acestuia se regăsesc printre prestaţiile prevăzute de legislaţia naţională.

De menţionat însă căbolnavii îşi plătesc integral, în străinătate, serviciile medicale de care au beneficiat, iar decontarea cheltuielilor de către statul român se face la revenirea în ţară, în baza unei solicitări formulate către CAS, dacă pacientul este asigurat.

În condiţiile în care, potrivit reglementărilor în vigoare, statulromân decontează contravaloarea serviciilor medicale acordate şi plătite de pacient în străinătate la nivelul tarifelor din România, şi cum acestea sunt de obicei mai mici decât în străinătate, înseamnă că bolnavii nu îşi recuperează în totalitate banii cheltuiţi peste graniţă, pentru tratarea problemelor de sănătate.

În anul 2010, patru suceveni care s-au tratat în străinătate pe banii lor au primit înapoi o parte din sumele cheltuite. În total, CAS Suceava le-a rambursat 14.961,54 lei.