Un sucevean, în slujba Vaticanului

A absolvi Academia Ecleziastică Pontificală de la Vatican nu este la îndemâna oricui. E o cinste la care aspiră mulţi, dar aleşii sunt extrem de puţini. Chiar şi aşa, preotul sucevean Ionuţ Paul Strejac rămâne modest şi spune că nu a urmărit niciodată un scop anume.

„A fost providenţa lui Dumnezeu, care ne călăuzeşte paşii. Pentru mine, cel mai important era să fiu preot, iar în diplomaţia Vaticanului mai întâi eşti preot şi apoi diplomat”.

Aşa începe discuţia cu Ionuţ Strejac, omul care a plecat acum ani buni din Suceava cu gândul de a-l sluji pe Dumnezeu, fără să aibă cea mai vagă idee de ce avea să-i rezerve viitorul.

A studiat la aceeaşi şcoală pe care au urmat-o şi reprezentanţii Şcolii Ardelene: Petru Maior, Gheorghe Şincai şi Samuel Micu Klein

Aspectul religios a fost o constantă permanentă în viaţa sa, dar chemarea la preoţie a venit pe neaşteptate, însă oarecum firesc. La cei 34 de ani ai săi, Ionuţ Strejac a parcurs deja etape importante în munca pe care i-o dedică lui Dumnezeu, dar şi oamenilor cu care vine în contact.

În 1995, când a absolvit cursurile Colegiului Naţional „Petru Rareş” din Suceava, nu s-a gândit că destinul îl va aduce unde este astăzi. În timp ce se afla la studii la Iaşi, la Institutul Teologic Romano-Catolic, a primit o bursă de cinci ani la Vatican, la propunerea Consiliului Profesoral din fosta capitală a Moldovei. Între 1997-2002 a fost cursant al Colegiului Urban „De Propaganda Fide” la Roma, instituţie responsabilă pentru răspândirea credinţei şi pentru activităţi misionare.

Este locul unde au studiat câţiva iluştri români, şi doar evocarea lui Gheorghe Şincai, Petru Maior sau Samuel Micu Klein spune totul despre valoarea acestei şcoli.

„La Roma am luat pulsul universalităţii”

După ce a finalizat masterul în drept canonic a revenit în România, a fost sfinţit preot la Iaşi şi a început activitatea la Bucureşti. Timp de doi ani a lucrat ca preot în capitală, iar în 2004 a venit o nouă surpriză.

A fost trimis la Roma pentru a-şi da doctoratul în drept canonic şi a începe studiile la Academia Ecleziastică Pontificală, ceea ce în termeni laici se traduce prin Academia Diplomatică a Vaticanului.

În afara lui Ionuţ Strejac, în acelaşi an a mai fost acceptat un alt preot român, iar în cei şase ani scurşi de atunci alţi doi români au mai primit cinstea de a studia la Academia Ecleziastică de la Roma.

De menţionat că la această instituţie nu se intră pe bază de examen, ci la recomandarea episcopului unde preotul îşi desfăşoară munca. 

„La Roma mi s-a deschis o fereastră spre întreaga lume. Prin contactul cu ceilalţi studenţi veniţi din toate colţurile lumii am luat pulsul universalităţii, pentru că orice întâlnire cu o altă persoană te îmbogăţeşte”, a mărturisit preotul sucevean.

Prima misiune, în El Salvador

În 2006, la absolvirea Academiei, Ionuţ Strejac a primit şi prima misiune: a plecat spre El Salvador, cea mai mică ţară din America Centrală. Acolo şi-a început ucenicia pentru lungul drum care-i va fi hărăzit. A stat doar un an în acest stat, dar spune că a acumulat o experienţă extrem de interesantă, atât din punct de vedere uman, cât şi profesional. „E o altă cultură, un context politic specific, ceva aparte”, a menţionat preotul Strejac.

În cel mai catolic stat european, Polonia

După experienţa din America Centrală, Ionuţ Strejac a avut parte de o nouă surpriză: a primit rolul de secretar al Nunţiaturii de la Varşovia. Anul trecut, pentru câteva luni, a deţinut chiar şi funcţia de Charge d’Affaires (Însărcinat cu Afaceri), reprezentând Sfântul Scaun în Polonia pana la numirea noului Nunţiu. „Numirea la Varşovia a fost o surpriză plăcută, mai ales că Polonia este cea mai catolică ţară din Europa şi patria lui Ioan Paul al II-lea”.

Generaţie marcată de Papa Ioan Paul al II-lea

Ajuns la Roma în timp ce biserica catolică îl avea în frunte pe Papa Ioan Paul al II-lea, Ionuţ Paul Strejac recunoaşte că întreaga sa viaţă a fost marcată de personalitatea omului venit din Polonia.

„El a fost un imbold şi un exemplu pentru a-l urma pe Cristos şi pentru a duce cuvântul Său în toate colţurile lumii”, a precizat preotul sucevean. În scurta perioadă în care şederea sa la Roma s-a suprapus cu Ioan Paul al II-lea a avut câteva scurte întrevederi cu Papa şi a primit binecuvântarea Sfântului Părinte. Şi cu actualul Papă, Benedict al XVI-lea, a avut câteva întâlniri, una dintre ele chiar înainte de a pleca în prima misiune, în El Salvador.

„Simţeai că era un om care trăia în prezenţa lui Dumnezeu”

Chiar dacă nu a avut foarte multe întâlniri cu Papa Ioan Paul al II-lea, preotul sucevean a rămas marcat de personalitatea Sfântului Părinte.

„Întâlnirile cu el erau mai mult decât emoţionante. Simţeai harul său special, simţeai că era un om care trăia în prezenţa lui Dumnezeu. A fost, iar acum, când va fi ridicat la cinstea altarelor, cu atât mai mult, va continua să fie un exemplu şi un imbold în a căuta prietenia şi apropierea de Dumnezeu”, a mărturisit Ionuţ Paul Strejac.

Chiar dacă viaţa fostului papă este cunoscută destul de bine, preotul plecat din Suceava spune că a fost încântat de apropierea faţă de tineri, pe care-i considera adevăraţi prieteni, precum şi pentru susţinerea familiei şi a valorilor acesteia. În aceste condiţii, Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea a constituit o mare bucurie şi recunoştinţă.

„Pot spune că a trăit, a suferit şi a murit ca un Sfânt, şi aceasta sub ochii noştri. E uluitor numărul acatistelor lăsate la mormântul lui, în special de la familii care nu pot avea copii, familii care trec prin momente de criză sau care sunt în dificultate. Impresionant este şi numărul persoanelor bolnave care cer mijlocirea lui”, a dezvăluit Ionuţ Strejac.

Experienţa din Bucovina, o uşă deschisă în faţa necunoscutului

Născut în Bucovina, într-o zonă cu foarte multe etnii, cu culturi şi religii diferite, absolventul şcolii diplomatice de la Roma se consideră norocos.

„Pentru mine a fost deja un plus experienţa de acasă, din Bucovina, o uşă deschisă în faţa necunoscutului. Nu-l vezi cu suspiciune sau cu teamă pe cel de lângă tine, ci din perspectiva de a te îmbogăţi uman, cultural şi spiritual”, a adăugat preotul Ionuţ Strejac. În Bucovina nu e deloc ciudat ca vecinul să vorbească o altă limbă şi să aibă o altă religie, iar lucrul acesta te deschide mult spre celălalt.

Deşi vine rar acasă, el vede o Bucovină reînflorită din punct de vedere catolic. „Din spate vin generaţii noi, şi acesta e un semn de speranţă”, a mai spus secretarul Nunţiaturii Apostolice de la Varşovia.

Despre Nadia Comăneci, în jungla din Mexic

În scurta sa experienţă de diplomat al Sfântului Scaun, Ionuţ Strejac a trecut şi prin Guatemala sau Mexic. Unul din episoadele trăite acolo suceveanul îl va păstra mereu viu în amintire.

„Eram într-o regiune a Mexicului departe de lumea civilizată, la o întâlnire şi apoi la masă cu mai multe persoane, în mare parte indigene, şi am rămas extrem de uimit că în momentul în care mă prezentam şi spuneam că sunt din România, să mi se vorbească despre Nadia Comăneci”, a menţionat Ionuţ Strejac.

Un alt episod nostim şi oarecum şocant a fost când într-o drumeţie prin junglă a ascultat, venind dintr-o colibă, melodia „Dragostea din tei”, atunci la mare modă.

Acesta recunoaşte că, mai ales in Occident, există prejudecăţi despre români, dar la fiecare întâlnire pe care a avut-o pe această temă le-a explicat partenerilor de discuţie că nu trebuie să se ghideze doar după şabloane, ci trebuie să-i cunoască în profunzime pe oameni.