Opt oraşe şi comune se unesc pentru a înfiinţa zona metropolitană Suceava

Primarii şi viceprimarii a două oraşe ( Suceava şi Salcea) şi şase comune (Şcheia, Adâncata, Ipoteşti, Moara, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei) s-au întâlnit, ieri, la sediul Primăriei Suceava, pentru a discuta şi a pune bazele zonei metropolitane Suceava, prin asocierea între localităţi.

Avantajele asocierii pentru crearea unei zone metropolitane

Primarul Sucevei, Ion Lungu, iniţiatorul acestei asocieri, le-a explicat acestora avantajele care apar prin constituirea zonei metropolitane. Cu o populaţie de peste 150.000 de locuitori, cu o suprafaţă mai mare de terenuri disponibile şi bani mai mulţi care se pot aduna prin participarea fiecăreia dintre localităţile interesate, zona metropolitană poate atrage fonduri europene de dezvoltare, ducând astfel la crearea unor condiţii mai bune de viaţă pentru populaţie, atragerea investitorilor şi sporirea numărului locurilor de muncă.

“Se găsesc numeroase posibilităţi de colaborare, de la prelungirea traseelor societăţii de transport public local din Suceava în localităţile învecinate, aducerea de utilităţi, colaborare pe salubrizare, până la atragerea de investitori care să asigure mai multe locuri de muncă şi să aducă venituri la bugetele locale.

Există mari şanse de atragere de fonduri de coeziune prin programul Europa 2020. De la an la an, sumele care ne sunt repartizate de la bugetul de stat sunt tot mai mici, iar noi, ca primari, trebuie să ne preocupăm să atragem cât mai multe surse proprii de finanţare, iar acest lucru se poate face doar prin crearea unor condiţii prietenoase pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea a cât mai multe locuri de muncă”, le-a spus Ion Lungu primarilor şi viceprimarilor din localităţile învecinate Sucevei, care s-au declarat de acord în principiu, urmând ca, în perioada următoare, să se consulte cu cetăţenii pe care îi reprezintă şi să vină cu un răspuns final.

Întâlnirea a decurs foarte bine, mai ales în condiţiile în care cel care se declara anterior cel mai mare „duşman” al zonei metropolitane, primarul de Şcheia, Vasile Andriciuc, la care mulţi dintre cei prezenţi se aşteptau să se declare împotrivă, s-a dovedit a fi, în cele din urmă, cel mai aprig susţinător.

El le-a explicat omologilor săi din celelalte localităţi limitrofe Sucevei că din 2013 localităţile rurale nu vor mai beneficia de finanţări europene, ci doar euro-regiunile de genul celei iniţiate de primarul municipiului reşedinţă de judeţ, iar că avantajele de care se bucură acum Şcheia, prin apropierea ei de municipiul Suceava şi prin colaborările existente, vor ajunge astfel şi la celelalte localităţi care fac parte din zona metropolitană.

Structura decizională şi cea executivă a zonei metropolitane

“Îmi doresc ca până la 31 martie a.c. localităţile interesate de asociere să dea o hotărâre de Consiliu Local de principiu, iar până pe 30 iunie a.c. să ne asociem şi să ne înregistrăm ca persoană juridică de drept privat.

Noi nu putem dezvolta o zonă metropolitană conform legii, pentru că suntem municipiu de rang II, dar putem realiza o asociere de tip zonă metropolitană.

Fiecare localitate are consilierii săi, dintre cei aleşi la alegerile locale. Am propus să fie mandataţi doi consilieri pentru fiecare localitate cu cel puţin 2000 de locuitori, la care se va adăuga cate un consilier pentru fiecare 2000 de locuitori pe care îi are în plus. Pentru municipiul Suceava va însemna că vor face parte din consiliul zonei metropolitane toţi cei 23 de consilieri locali, la care se vor mai adăuga 25 sau 27 de consilieri de la celelalte localităţi”, a explicat Lungu.

Preşedintele zonei metropolitane, prin statut, este primarul celei mai mari localităţi, adică al municipiului Suceava, în vreme ce Biroul comunitar va fi mecanismul de conducere, în care primarii localităţilor vor fi vicepreşedinţi ai asocierii realizate.

Constituirea zonei metropolitane nu va însemna taxe în plus pentru locuitori, mai ales că nu este un buget anual al zonei, ci, în funcţie de proiectele elaborate, fiecare localitate interesată va veni cu o cotă de finanţare, stabilită după numărul de locuitori şi puterea financiară.