Printează articolul
Trimite e-mail
Câteva sute de credincioşi au participat, ieri, la slujba Bobotezei - „sfinţirea apelor”, la Pârâul Negrileasa. După cum este tradiţia, şi în acest an, tineri şi vârstnici s-au întâlnit la Biserica cu Hramul „Sf. Mihail şi Gavril” din Negrileasa, de unde au plecat, îmbrăcaţi în straie populare, cu călăreţi, cu trâmbiţaşi, spre pârâul Negrileasa, unde s-a oficiat slujba de Bobotează. Unii tineri au purtat în mâini prapori, alţii icoane cu chipul Mântuitorului.
Cruce de gheaţă, împodobită cu cunună de brad şi busuioc
Credincioşii au avut parte de o sărbătoare în care s-au împletit elementele tradiţionale din satele bucovinene cu credinţa ortodoxă strămoşească.
Sătenii au pregătit, cu o seară înainte de marea sărbătoare a Bobotezei, crucea de gheaţă, după obicei străvechi, pe care au împodobit-o cu cunună de brad şi busuioc. În faţa crucii, unde s-a sfinţit Agheasma Mare, a fost amenajat un mic altar, unde preotul paroh Mihai Croitoru, înconjurat de enoriaşi, a rostit rugăciunile şi cântările specifice Botezului Domnului. Pe masa din faţa crucii de gheaţă, credincioasele din Negrileasa au aşezat recipiente pentru apă sfinţită. Unele vase au vechime de peste 50 de ani, sunt din sticlă, împodobite cu busuioc şi bentiţă tricoloră şi sunt păstrate din generaţie în generaţie.
Tradiţii şi credinţă strămoşească
După terminarea Sfintei Liturghii, oficiată în Biserica „Sf. Mihail şi Gavril” (care la sfârşitul anului trecut a fost resfinţită, după finalizarea picturii interioare), în jurul orei 12:00, credincioşi au pornit pe uliţa ce duce spre pârâul Negrileasa (de unde vine şi denumirea acestei localităţi, care a apărut pentru prima dată în condica Mănăstirii Voroneţ, într-un document slavon de la anul 1488 - afluent al râului Suha) purtând în mâini vase de sticlă şi din ceramică în care aşezaseră buchete de busuioc.
Vremea a ţinut cu sătenii din Negrileasa, gerul fiind mai domolit la orele amiezei, motiv pentru care la „sfinţirea apelor” au fost şi mulţi copii, însoţiţi de părinţi şi bunici. Fiecare credincioasă şi-a aşezat vasul pentru agheasmă pe masa de gheaţă, construită în continuarea Sfintei Cruci, şi a aşteptat începerea slujbei religioase de sfinţire a apelor.
Mulţimea adunată în jurul crucii de gheaţă, călăreţi, trâmbiţaşi, copii şi tineri răsfiraţi de o parte şi de alta a pârâului Negrileasa a făcut ca totul să pară o poveste în care tradiţiile şi credinţa strămoşească se îmbină într-un mod original, creştinesc, spre bucuria şi încântarea tuturor participanţilor.
Agheasma se păstrează în vas de sticlă
După slujba de sfinţire a apei, sătenii şi-au umplut vasele cu Agheasmă Mare, pe care, ne-au povestit unii dintre ei, o păstrează de la an la an proaspătă, ca „apa de leac”.
„Important este să stea în vas de sticlă. Eu cred că am Agheasmă Mare de 20 de ani, păstrată într-un vas de sticlă, şi reînnoită în fiecare an. Nouă zile se bea dimineaţa, pe stomacul gol, după care se ia anafora, după care se ţine la loc curat, să fie de leac. Doamne fereşte de o boală sau de un necaz... Atunci se stropeşte prin casă sau se dă să bea unui bolnav”, ne-a povestit o săteancă din Negrileasa.
„Sper ca cei tineri să ducă mai departe obiceiului satului, în zi de Bobotează”
Renaşterea obiceiului de a se aduna, în ziua Bobotezei, călăreţi buciumaşi, credincioşi îmbrăcaţi în straiul popular bucovinean, este legată de numele gospodarului Gavril Scheuleac, care a mobilizat sătenii pentru a transforma o sărbătoare creştină într-o sărbătoare a satului, după cum el însuşi îşi aminteşte că era în copilărie.
„Aşa îmi amintesc eu sărbătoarea de Iordan, cu cruce de gheaţă, înconjurată de brazi, trâmbiţe, călăreţi, săteni îmbrăcaţi în costume populare. Nu vreau să se piardă acest obicei. Cel puţin trei ani, cât mai sunt eu la muncă, nu se va pierde. Sper ca cei tineri să ducă mai departe obiceiului satului, în zi de Bobotează. Aţi văzut ce frumos au strigat, pe mai multe voci, mai multe grupuri, bărbaţi, femei, tineri, Chiraleisa, de au răsunat văile satului Negrileasa, comuna Stulpicani. Ca în fiecare an, sprijinit de familie, am pregătit o agapă creştină pentru preoţi şi o gustare pentru săteni”, ne-a spus directorul Căminului Cultural, Gavril Scheuleac.
Vin fiert, tartine şi cozonac
De câţiva ani, în ziua de Bobotează, preotul satului sfinţeşte Căminului Cultural. În drum spre biserică, preotul Mihai Croitoru şi mulţimea de credincioşi au fost opriţi în faţa Căminului Cultural, de directorul acestei instituţii, Gavril Scheuleac. După ce preotul a stropit cu agheasmă toate încăperile instituţiei, Gavril Scheuleac, împreună cu soţia sa, Aurica, cu copiii, nepoţii, i-au ospătat pe credincioşi cu vin fiert, tartine şi cozonac.
( 8 ian 2011, 00:55:23