Flutur: „2010 a fost un an al proiectelor pe bani europeni”

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, consideră că 2010 a fost pentru judeţul Suceava anul proiectelor pe fonduri europene. În bilanţul prezentat în cursul zilei de ieri, Flutur a spus că în cursul acestui an judeţul Suceava a avut 770 de proiecte depuse pentru accesarea de fonduri europene, cu o valoare totală de 1,15 miliarde de euro. El a arătat că din totalul acestor proiecte, 105 au fost depuse prin Programul Operaţional Regional, valoarea acestora fiind de 260 de milioane de euro. Şeful administraţiei judeţene a precizat că în momentul de faţă 47 dintre cele 105 proiecte depuse prin POR au fost contractate, cu o valoare de 110 milioane de euro. Flutur a mai spus că la acestea se mai adaugă proiectul depus pentru reabilitarea şi construcţia reţelelor de apă şi canalizare din judeţ, în sumă de 120 de milioane de euro, şi cel pentru construcţia gropilor de gunoi ecologice, de 63 de milioane de euro. El a mai adăugat că CJ Suceava a depus în cursul zilei de marţi proiectul de 40,5 milioane de euro pentru modernizarea Aeroportului „Ştefan cel Mare” din Salcea.

„Pe lângă acestea mai avem şi 52 de proiecte transfrontaliere, de 40 de milioane de euro. De precizat că din totalul proiectelor din judeţul Suceava, cele mai multe, adică 609, sunt proiecte pe dezvoltare rurală, cu o valoare de 625 de milioane de euro”, a spus Flutur.

Flutur consideră că în 2010 brandul turistic Bucovina a devenit foarte puternic

Pe de altă parte, preşedintele CJ Suceava a apreciat că în 2010 brandul turistic Bucovina s-a consolidat, devenind unul foarte puternic la nivel naţional.

„Strategia noastră de promovare a turismului, a zonei şi a produselor de aici a început încă din 2008, dar anul 2010 a avut câteva acţiuni în forţă pe care le socotim acţiuni cu reuşită, cum ar fi Paştele şi Crăciun în Bucovina, dar şi acţiunea <Produs în Bucovina>. Asociaţia cu acelaşi nume a început să se consolideze, iar producătorii suceveni au început să-şi vândă produsele pe pieţele interne şi externe”, a spus Flutur.

În acelaşi timp, el a adăugat că din punctul său de vedere 2010 a fost „un an al descentralizării”. Gheorghe Flutur a amintit că în acest an Spitalul „Sf. Ioan cel Nou” Suceava a trecut în subordinea CJ Suceava, iar spitalele orăşeneşti în subordinea primăriilor. Preşedintele CJ Suceava a declarat că un alt efect al descentralizării este înfiinţarea Camerei Agricole, instituţie aflată în subordinea administraţiei judeţene.

Judeţul Suceava a beneficiat de 30 de milioane de euro, sprijin pentru sinistraţi şi zonele calamitate

Gheorghe Flutur a mai spus că 2010 a fost şi un an de solidaritate atât pentru judeţul Suceava, cât şi pentru persoanele care au avut de suferit în urma inundaţiilor. Preşedintele CJ Suceava a reamintit că judeţul a primit din diverse surse peste 30 de milioane de euro pentru refacerea efectelor inundaţiilor şi pentru persoanele sinistrate.

„Fondul de solidaritate al UE a fost de cinci milioane de euro. Sponsorizările din partea companiilor Ministerului Economiei au însumat peste trei milioane de euro, bani pentru construcţia de poduri, podeţe în judeţul Suceava. Şi tot pentru astfel de obiective au mai fost încă trei milioane de euro de la Compania Naţională de Investiţii. Apoi, Apele Române au alocat circa cinci milioane de euro pentru consolidarea de diguri şi maluri, Căile Ferate Române au dat 6,5 milioane de euro, iar Guvernul mai dă din Fondul de Rezervă încă 2,5 milioane de euro”, a declarat Gheorghe Flutur.

El a mai amintit că o sumă de peste patru milioane de euro a fost alocată de Compania de Drumuri Naţionale pentru refacerea podului de peste râul Suceava din Dorneşti şi pentru refacerea drumurilor afectate de calamităţi. El a arătat că o altă sumă de un milion de euro a fost alocată, pentru manoperă, familiilor ale căror case au fost distruse sau afectate de inundaţii.

Gheorghe Flutur a mai subliniat că în 2010 Suceava a deţinut preşedinţia Euroregiunii Prutul de Sus şi a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.

„Vorbim deci de anul în care Suceava a avut un cuvânt de spus atât pe plan extern, cât şi pe plan intern. Şi trebuie spus că la sugestia conducerilor celorlalte judeţe din regiune, Suceava va deţine în continuare preşedinţia Regiunii Nord-Est”, a declarat Flutur.

55 de localităţi au investiţii în reţele de apă şi canalizare

Preşedintele CJ Suceava a declarat că în 2010 s-a reuşit racordarea municipiului Câmpulung Moldovenesc la reţeaua de gaze naturale, precum şi punerea în funcţiune a centralei termice. Flutur a spus că prioritatea pentru anul 2011 este construcţia reţelei de gaz către Vatra Dornei. El a amintit că în 2010 au fost implementate mai multe proiecte pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, unele din acestea, cum este cel din Suceava, fiind pe punctul de a fi terminate. Astfel, Flutur a arătat că prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, 24 de localităţi au proiecte de apă şi canal, în sumă de 30 de milioane de euro. La acestea se adaugă investiţiile în reţelele de apă şi canal finanţate din fonduri guvernamentale din alte 31 de localităţi.

De asemenea, preşedintele CJ Suceava a spus că patru localităţi urbane, Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, au obţinut finanţări pentru proiecte integrate de dezvoltare urbană.

Dintre investiţiile din 2010, Flutur a mai amintit de proiectele de trei milioane de euro de la spitalele din Suceava, Siret şi Rădăuţi, alocarea a 600.000 de euro pentru spitalele din Fălticeni, Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc, proiectele de opt milioane de euro pentru mănăstirile Suceviţa, Dragomirna şi Moldoviţa, începerea lucrărilor la groapa de gunoi de la Moara, 27 de obiective finanţate de Compania Apele Române cu valoarea de 13,5 milioane de euro, proiectul de reabilitare a Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni, proiectul de 400.000 de euro pentru Centrul de Informare Turistică Suceava, reabilitarea Centrului de la Sasca – 1,4 milioane, construcţia a 14 săli de sport, din care zece sunt finalizate, în sumă de aproape 10 milioane de euro, amenajarea a opt parcuri în judeţ – 1,2 milioane de euro, precum şi proiectele din cinci localităţi pentru împădurirea terenurilor degradate.

Flutur, nemulţumit că mai sunt datorii la firmele care au început lucrările la şcoli în perioada 2007 - 2008

În ceea ce priveşte nerealizările din 2010, Flutur a spus că este nemulţumit de faptul că în cursul acestui an nu s-au concretizat unele proiecte pentru electrificarea unor localităţi, sau de sumele insuficiente primite pentru lucrări de regularizare a râurilor din judeţ.

„Avem 35 de localităţi care aşteaptă programul de electrificare şi Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru anul 2011. De asemenea, pe Apele Române, deşi am primit ceva bani, Suceava este un judeţ cu mare expunere la inundaţii şi am de gând anul viitor să cer să se grăbească Programul Operaţional Sectorial pentru axa pe inundaţii”, a declarat Flutur. El a adăugat că anul acesta ar fi trebuit mai mulţi bani pentru şcoli, în special pentru plata datoriilor la firmele care au realizat deja lucrări.

„În 2007 şi 2008 s-au început investiţii fără cap în şcolile din judeţ şi încă sunt datorii la constructori. Asta cu toate că acum noi încercăm să finalizăm o parte dintre obiectivele începute”, a spus Flutur. 

„2011 este anul în care vom demara marile proiecte pentru judeţul Suceava”

Nu în ultimul rând, Gheorghe Flutur a spus că anul viitor va fi „anul în care vor demara marile proiecte pentru judeţul Suceava”, făcând referire la proiectele de apă - canal, precum şi la proiectul pentru managementul deşeurilor.

„2011 va trebui să fie şi anul măsurilor private, pentru a creşte numărul locurilor de muncă. Investiţii private atât pe bani europeni, cât şi investitori privaţi pe care să-i aducem în judeţul Suceava. Şi pregătim o ofensivă, urmând să avem întâlniri cu oameni de afaceri din Germania, Austria şi Elveţia. Interesul este să aducem investitori, dar să şi încurajăm tinerii să investească pe bani europeni. Nu în ultimul rând, vreau să spun că este esenţial de văzut că Suceava este un judeţ care depune pe programe europene 770 de proiecte cu o valoare de 1,15 miliarde de euro. Este un efort imens pe care l-au făcut colegii din Consiliul Judeţean, primării, alte instituţii, dar şi cei din mediul privat”, a încheiat Flutur.