Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
Opt colinde şi cântece de stea foarte vechi, păstrate în comunitatea locală din Pătrăuţi, vor ajunge la marele public până la Crăciun. Preotul paroh de la Biserica monument UNESCO Sfânta Cruce, din Pătrăuţi, Gabriel Herea, ne-a declarat, ieri, că este vorba despre colinde pe care le-a auzit prima dată în urmă cu circa patru ani, când i-au fost cântate cu mare sfială în casa uneia dintre familiile vechi din sat, familia Puiu.
„Au venit la mine câţiva săteni, mândri de comoara lor, care au spus că vor să-mi cânte câteva colinde pe care nu le-am mai auzit. Sunt colinde şi cântece de stea grele, cu multe versuri, pe care numai bărbaţii le cântă. Au motive comune cu alte colinde, dar sunt specifice Pătrăuţiului, sunt extraordinare”, a spus preotul Herea.
Acesta, împreună cu familia Puiu şi o altă familie, Holca, a început să lucreze la un proiect care ar trebui să se finalizeze cu un DVD care să ajungă la public de Crăciun. Potrivit preotului, din data de 15 noiembrie profesoara Mihaela Holca şi familia ei din Pătrăuţi găzduiesc în fiecare duminică repetiţiile cetei de colindători. La sfârşitul acestei săptămâni, la Biserica Sfânta Cruce încep înregistrările pentru DVD, astfel că de sărbători vor putea fi ascultate de toţi cei interesaţi.
Directorul Muzeului Bucovina, Emil Ursu, a ascultat colindele şi afirmă că este vorba de colinde precreştine, legate de zeul Mitra (zeul suprem) din Asia. „Mitraismul s-a manifestat pe teritoriul României până în sudul Moldovei, până în secolul VI după Hristos. Romanii îl serbau pe Mitra pe 25 decembrie”, a spus Emil Ursu.
Cânturile păgâne s-au „creştinat” odată cu intrarea în Biserică
Printre simbolurile mitraismului sunt soarele, naşterea din piatră şi cerbul - care arată moartea şi învierea lui Mitra.
„Scoală, scoală, găzduliţă – bis/Refren: Asta-i seara, seara lui Crăciun/ Fă lumină-n odăiţă – bis/Refren/ Căci boierii nu-s acasă – bis/Refren/ Că-s plecaţi la vânătoare –bis/Refren/ Să vâneze căprioare – bis/Refren/ Toată ziua au umblat- bis/Refren/ Căprioare n-au aflat- bis/Refren/ Dar spre seară la-ntorseală- bis/Refren/ Le-a ieşit un cerb în cale- bis/Refren/ Nu mă săgetaţi pe mine- bis/Refren/ Că şi eu sunt om ca tine- bis/ Refren/Maică-mea m-a blestemat- bis/Refren/ Să fiu fiară de pădure- bis/Refren/ Să fiu fiară de pădure- bis/Refren/ Nouă ani şi nouă zile- bis/Refren/ Să zidesc o mănăstire- bis/Refren/ Nouă uşi, nouă altare- bis/Refren/ Cu nouă mărgăritare- bis/Refren” sunt versurile colindei „Asta-i seara lui Crăciun”, de la Pătrăuţi, colindă despre care directorul muzeului afirmă că este strâns legată de misterul mitraic, prin simbolul cerbului, care arată moartea şi învierea lui Mitra.
Tot directorul Ursu precizează că în biserică a intrat destul de târziu cântatul colindelor, obiceiul fiind mult mai vechi şi legat de perioada precreştină. Practic, aceste cânturi păgâne s-au „creştinat” odată cu intrarea lor în repertoriul religios creştin, iar cele scoase la lumină în Pătrăuţi arată originea lor primordială.
Colindele sunt formate din versuri care se repetă şi refren, fără strofe mari şi se cântă în Ajunul Crăciunului. Cântecele de stea sunt formate din strofe şi se cântă în ziua de Crăciun.
Proiectul de recuperare a celor opt colinde şi cântece de stea la Pătrăuţi a fost derulat cu fondurile proprii ale celor implicaţi, cu câteva sponsorizări locale „şi foarte multă muncă voluntară”, după cum a spus preotul Herea. Pe acelaşi sistem, preotul intenţionează să editeze, anul viitor, şi un album cu Biserica Sfânta Sfânta Cruce şi cu muzeul din Pătrăuţi.
