La „Unirea de la Alba”, cu câţiva suceveni, printre stropi reci de ploaie

Se spune că pentru a simţi cu adevărat spiritul Marii Uniri există un singur loc în care trebuie să ajungi: Cetatea „Alba Carolina” din Alba Iulia, între zidurile căreia s-a semnat actul de Unire de la 1 Decembrie 1918. Şi în acest an, la sărbătorirea a 92 de ani de la marele eveniment, au fost suceveni care au ales să meargă la Alba Iulia, în ciuda distanţei şi a vremii deloc favorabile.

Reprezentanţii Sucevei au fost câţiva tineri inimoşi, naţionalişti în sensul bun al cuvântului, delegaţi care au participat la parada culturală dedicată marelui eveniment şi soliile Cetăţii de Scaun.

Sărbătorirea a 92 de ani de la Unire, în Cetatea Alba, eveniment la care a participat şi un reporter de la Monitorul de Suceava, a stat sub semnul ploii. De la prima oră a dimineţii şi până seara, ploaia rece nu s-a oprit aproape deloc, punându-i la grea încercare pe românii adunaţi cu miile la Alba Iulia, din toate colţurile ţării.

Dintre sucevenii care au fost la marea sărbătoare putem aminti de un grup de 11 tineri studenţi din judeţ care s-au deplasat la Alba Iulia cu trenul, în cadrul unei excursii organizate de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români. Gabriel Pavăl, coordonatorul grupului, ne-a spus că participarea la sărbătoarea Unirii de la Alba Iulia este o obişnuită pentru organizaţie şi studenţii creştini care fac parte din ea, un alt grup plecând de la Suceava, în aceeaşi zi de 1 decembrie, pentru a participa la sărbătoarea Unirii la Galaţi, la Catedrala Sf. Andrei.

Printre cântece patriotice şi defilări, tinerii, care s-au grupat cu alţi studenţi creştini din ţară, au venit la Alba Iulia dintr-un motiv simplu: să cinstească Ziua Naţională a României.    

Steaguri tricolore, cântece despre Unire şi gânduri către Basarabia

Alţi trei tineri, unul din municipiul Suceava, altul din Fălticeni şi o fată din Vatra Dornei au participat şi ei la Marea Unire, alături de grupul de acţiune civică „Noii Golani”, o organizaţie non-guvernamentală care militează pentru Unirea cu Basarabia şi luptă pentru nelăsarea în uitare a erorilor morţi pentru ca astăzi să fim liberi şi să putem vorbi româneşte.

Plecaţi din Suceava cu trenul, alături de tineri din Republica Moldova şi alţi studenţi de la Universitatea din Iaşi, cu steaguri tricolore, „Noii Golani” au cântat cu entuziasm despre Unire şi despre Basarabia şi au protestat împotriva clasei politice actuale.     

Grupul se declară anti-comunist şi comemorează marii oameni morţi în închisorile comuniste, iar participarea la acestor tineri la sărbătoarea Marii Unirii a avut un crez principal: speranţa că Basarabia va redeveni parte componentă a României.

La marea sărbătoare au mai participat şi alţi câţiva tineri suceveni sau basarabeni studenţi la Universitatea Ştefan cel Mare.

Solia Cetăţii de Scaun şi parada portului popular

Petrea Dulgheru, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava, a fost şeful delegaţiei care a reprezentat Cetatea de Scaun a Sucevei la marele eveniment. În Sala Unirii, în Cetatea Alba, ca în fiecare an, a fost programată „Primirea soliilor din Cetăţile de Scaun ale Unirii”, iar Dulgheru a fost reprezentantul delegat la manifestare de către Primăria Suceava.      

Îmbrăcat în costum popular şi însoţit de doi bărbaţi care au sunat în corn, după modelul celui folosit în perioada medievală pentru chemarea oştilor, acesta a citit mesajul Cetăţii de Scaun a Sucevei, rememorând momentul petrecut şi în 1918, în ziua Marii Uniri.

Nici de la parada culturală dedicată Zilei Naţionale a Românieinu au lipsit suceveni. Ansamblul „Plai Bucovinean” Suceava şi Ansamblul Folcloric „Arcanu” Fundu Moldovei au defilat prin faţa mulţimii, aducând aminte de obiceiurile şi de portul popular bucovinean.

Cetatea Alba, capitala de suflet a românilor

Aniversarea a 92 de ani de la Unire, la Alba Iulia, a însemnat şi în acest an un lung şir de manifestări, începute încă din 23 noiembrie. Pe 1 decembrie, sărbătoarea a început de la ora 9.00, oră de la care, rând pe rând, s-au  depus jerbe şi coroane de flori la statuile lui I.I.C. Brătianu, Iulia Maniu, Mihai Viteazul şi la busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria. Primirea soliilor, Te Deum-ul, Parada Culturală, ceremonialul schimbării Gărzii Cetăţii au fost alte momente petrecute pe 1 Decembrie la Alba Iulia.

Foarte reuşit şi apreciat de public s-a dovedit a fi spectacolul de muzică şi poezie „Din nou împreună”, cu foşti membri ai Cenaclului Flacăra, care au cântat despre Unire, despre poporul român şi au amintit în cântecele lor de marele dispărut, poetul Adrian Păunescu.

Cetatea Alba este locul în care s-au petrecut evenimente de o importanţă istorică majoră pentru istoria întreg poporului român, astfel că aceasta şi-a câştigat denumirea de capitală de suflet a tuturor românilor. Aici s-a semnat actul de Unire de la 1 Decembrie 1918, aici a venit Mihai Viteazul ca domn al celor trei principate unite, şi tot aici au fost martirizaţi Horea, Cloşca şi Crişan, conducătorii răscoalei de la 1784, eroi ai neamului românesc.

Cetatea “Alba Carolina” este extinsă pe 70 hectare şi a fost construită, în forma actuală, între anii 1715-1738.

Pe lângă ploaia care a căzut neîncetat pe 1 decembrie la Alba Iulia, pentru sucevenii care au mers la Unire cu trenul a mai existat un moment neplăcut. La drumul de întoarcere către casă, cele două trenuri accelerate care veneau dinspre Timişoara spre Iaşi, în noaptea de miercuri spre joi, au rămas blocate în judeţul Bistriţa-Năsăud, din cauza unor copaci care s-au prăbuşit peste linia ferată. Trenurile au avut întârzieri record, de zece ore, astfel că sucevenii au ajuns acasă abia joi seară.