Printează articolul
Trimite e-mail
Problema conflictului pentru pământ de la graniţa dintre Suceava şi Botoşani a fost analizată, ieri, mai bine de două ore, de prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, prefectul de Botoşani, Cristian Roman, primarii din Hânţeşti şi Vârfu Câmpului şi cinci reprezentanţi ai locuitorilor din comuna Hânţeşti care deţin titluri de proprietate pe terenul aflat în litigiu. La întâlnire au mai participat reprezentanţi ai Oficiilor de Cadastru din cele două judeţe, precum şi jurişti din compartimentele de fond funciar din Instituţiile Prefectului din judeţele Suceava şi Botoşani.
În timp ce în Palatul Administrativ se căutau soluţii de rezolvare a conflictului pe cale paşnică, la intrarea în clădire circa 20 de ţărani din Hânţeşti aşteptau şi ei să vadă ce decid autorităţile. Încă năuciţi că alţii au titluri de proprietate pentru pământul pe care au acte de la părinţi şi de la bunici, oamenii se întrebau cum a fost posibil să se ajungă în această situaţie.
„Nu avem noi treabă cu Primăria Vârfu Câmpului. Pământul figurează în Registrul Agricol al comunei Hânţeşti. Am plătit impozit pentru el la Primăria Hânţeşti. Părinţii noştri acolo ne-au crescut, au mers cu noi în braţe la prăşit acolo. Noi l-am avut, l-am lucrat şi ei au venit acum cu <mălaiul> şi ni l-au luat. Au venit cu firmă de pază, au bătut oamenii, le-au dat în cap, i-au împuşcat. Au dat cu spray paralizant la copii de 1 an şi de 4 ani. Aşa se face? Aşa se cumpără? Nici pe timpul comuniştilor nu ni s-au luat proprietăţile în aşa hal. S-au dat caii şi boii la colectiv, dar cu vorba frumoasă, nu cu bătut şi împuşcat”, ne-a spus cu năduf Gheorghe Apăvăloaie.
„Nu ne lăsăm, nici cu preţul vieţii noastre!”
Apăvăloaie vrea să ştie de ce nu sunt luate în calcul titlurile lor de proprietate, cele noi, şi cele vechi, semnate de Rege, nu-s valabile şi de ce într-o ţară membră a Uniunii Europene ţăranii sunt bătuţi cu bastoanele şi sunt împuşcaţi.
„Mâine, poimâine vine vreun francez, să ne ia şi casele. Atâta avem ca să lăsăm la feciori şi la nepoţi. La votare, maşină după maşină trecea şi ne chemau să-i votăm. Acuma nu se arată nici unul. Când vor mai veni să-i alegem, o să-i alegem cu ştreangurile în gât şi-i vom ridica sus. Am avut noroc de comandantul poliţiei de la Suceava, care a trimis trupe şi ne-a susţinut, că altfel ne omorau acolo. După Revoluţie noi am fost puşi în posesie de comisia comunală şi de atunci am lucrat pământul, este al nostru! Pe care îl prindem pe pământul nostru îi tăiem gâtul şi facem noi legea, dacă prefecturile Suceava şi Botoşani nu sunt de acord să ia în evidenţă actele noastre. Va fi ca la Flămânzi. O să ne alăturăm vreo trei sate şi comuna Hânţeşti şi vom merge cu coase, cu ce putem şi vom face regulă. Nu ne lăsăm, nici cu preţul vieţii noastre! Au fărâmat fabrici, au fărâmat tot ce a fost în ţara asta şi şi-au împărţit între ei, acum iau şi pielea ţăranului şi bucăţica lui de pământ? Părinţii noştri au luptat în războaie flămânzi şi cu păduchi, noi o să mergem sătui şi o să ne apărăm pământul”, a spus revoltat Gheorghe Apăvăloaie.
Printre răsculaţi s-a răspândit ideea că prin terenurile lor s-a pus la cale o mare afacere, pe de o parte prin încasarea de subvenţii, iar pe de altă parte prin vânzarea efectivă a pământului către o firmă austriacă. „Acolo s-au dat subvenţii, am luat şi noi, care am lucrat pământul şi au luat şi mafioţii care au venit peste pământul nostru. Să cerceteze prefectul, poliţia şi Parchetul, să vadă cum s-au vândut terenurile. Noi nu avem nimic cu ce a cumpărat austriacul, dar să spună de la ce moştenitori a cumpărat pământul?
De ce a venit austriacul cu atâţia jandarmi acolo? Dacă are acte, de ce n-a venit cu actele? A făcut asociaţie, a chemat lumea, care a vrut să-şi dea pământul, bine, care nu, nu. Vine şi-ţi trage cu cartuşe în cap?”, întreabă retoric un alt proprietar de pământ din Hânţeşti.
Comisie pentru verificarea titlurilor de proprietate ale botoşănenilor
Alexandru Serediuc are 73 de ani şi în timpul conflictului a fost împuşcat în burtă. Spune că are cinci copii care lucrează în străinătate şi vrea să aibă ce să le dea când aceştia vor reveni acasă. O femeie de 75 de ani arată titlul de împroprietărire de război al tatălui ei, care a fost opt ani pe front.
„Vreau să văd cine are titlu pe pământul pe care l-a primit tata pentru că a luptat în război? În 1993 ne-am judecat, avem hotărâre judecătorească, în septembrie am arat pământul. După 18 ani vine să ne omoare şi să ne ia dreptul? Unde să mă mai duc? Pe toate pancartele văd < Să trăiţi bine>. Aşa trăim bine, să ne ia şi bucăţica de la gură?”, vrea să afle femeia.
În acest timp, în cadrul discuţiilor din Palatul Administrativ, s-au analizat documentele din care a reieşit că 376 de cetăţeni din judeţul Suceava deţin 236,31 ha pe raza teritorială a comunei Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani. Din această suprafaţă, 186 ha teren sunt în litigiu, fiind revendicate de 286 de cetăţeni din comuna Hânţeşti. Acest teren revendicat a fost pus în posesie pe baza Legii 1/2000 unui număr de 10 cetăţeni şi în prezent este intrat în circuitul civil.
„La solicitarea cetăţenilor şi pentru asigurarea transparenţei, s-a hotărât verificarea punerii în posesie a celor 10 cetăţeni din Botoşani, prin constituirea unei comisii comune, formată din reprezentanţi ai Instituţiilor Prefectului din judeţele Suceava şi Botoşani, ai ADS Suceava şi Botoşani şi ai Oficiilor de Cadastru din Suceava şi Botoşani”, a spus prefectul de Suceava.
Comisia îşi va desfăşura activitatea în perioada 24-26 noiembrie a.c., urmând ca vineri, 26 noiembrie, să prezinte raportul cu cele constatate. Luni, 29 noiembrie a.c., prefectul de Suceava va avea o nouă întâlnire cu primarul comunei Hânţeşti şi cu reprezentanţii ţăranilor şi se vor stabili măsurile ce vor trebui luate pentru rezolvarea litigiului.
Firma austriacă ar putea primi teren echivalent în Suceava, de la ADS
La sfârşitul întrevederii cu administraţiile din cele două judeţe, Dumitru Cîntiuc, unul dintre reprezentanţii ţăranilor, ne-a declarat că în cadrul discuţiilor s-a discutat şi varianta de anulare a titlului de proprietate al asociaţiei care a cumpărat pământul pentru firma austriacă şi compensarea acesteia cu teren echivalent în judeţul Suceava.
„Noi să rămânem cu pământurile noastre şi pentru ei au zis că vor vedea unde are ADS teren, la Suceava şi să le dea. Noi nu plecăm de pe terenul nostru”, a afirmat săteanul.
„Domnul prefect al nostru a întrebat dacă vreun cetăţean din Vîrfu Câmpului a depus cerere pentru terenul ăla. Bineînţeles că nu, pentru că nu a avut altcineva acolo. Pentru noi nu există variantă. Terenul ăla a fost, este şi va fi al nostru şi nu mi se pare normal să plătească statul greşelile altora, cine a greşit să plătească. Austriacului i se pune în vedere să sisteze orice lucrare pe teren până se soluţionează problema şi asta e valabil până luni”, ne-a spus un alt participant la discuţii.
După ce le-au comunicat informaţiile şi celor care n-au fost la întrevedere, concluzia sătenilor din Hânţeşti a fost: „Trebuie să mergem din timp să ne punem la adăpost, să ne pregătim armele noastre- pietre, coase şi topoare. Nu se ştie ce o să fie. Tunul ăsta a fost pregătit din timp, de persoane din comuna Bucecea”.
