Tot mai mulţi tineri au tulburări de somn

Tot mai mulţi suceveni, în mare parte tineri, au tulburări de somn, iar printre principalele cauze se numără stresul şi poluarea atmosferică, a avertizat purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală, dr. Irina Badrajan, care arată că, cel puţin la nivelul cabinetului în care lucrează, din 1.600 de pacienţi, majoritatea adulţi, aproape jumătate suferă de insomnie într-o formă sau alta.

Potrivit medicului, femeile cu vârsta între 35 şi 40 de ani sunt cele mai afectate iar, în general, în aceste cazuri, lipsa somnului se află în strânsă legătură cu instabilitatea economică, nesiguranţa unui loc de muncă şi deteriorarea relaţiilor sociale. Grija zilei de mâine provoacă insomnie şi pensionarilor, dar printre cauzele care nu-i lasă să doarmă se regăsesc cu precădere şi diverse afecţiuni organice, cum ar fi cele cardiovasculare, neurologice şi neuropsihice, precum şi medicaţia luată pentru tratarea acestor boli.

Ştirile violente şi alarmante, printre cauzele tulburărilor de somn

La stresul de zi cu zi, care nu lasă oamenii să doarmă cât ar trebui, contribuie, spune dr. Irina Badrajan, şi ştirile difuzate de canalele mass-media, care prezintă fapte violente sau situaţii alarmante.

“Astfel de informaţii negative se adună în subconştient, iar la un moment dat găsesc o supapă în tulburările comportamentale sau de somn”, explică medicul.

Purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală arată că somnul reprezintă perioada de timp necesară refacerii forţelor fizice şi psihice, precum şi dezvoltării organismului, mai ales în perioada copilăriei. Durata normală a somnului variază în funcţie de vârstă şi de individ, astfel că nou-născutul doarme aproximativ 20 de ore, copilul între 2 şi 4 ani doarme 14 - 16 ore, adolescentul 8 - 10 ore, adultul  7 - 9 ore, iar vârstnicul între 5 - 7 ore.

„În timpul somnului se produc anumite modificări fiziologice caracteristice, respectiv scade frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială, scade secreţia gastrică şi urinară, iar  musculatura se relaxează. Toate aceste fenomene permit organismului să-şi refacă rezervele pentru o nouă perioadă de veghe. Lipsa somnului epuizează organismul, nepermiţându-i să se refacă şi lăsându-l lipsit de apărare în faţa bolilor”, afirmă dr. Irina Badrajan, adăugând că somnul nu este, aşa cum s-ar crede, o perioadă lipsită de activitate cerebrală, el fiind în fapt o perioadă temporală foarte aglomerată: „Pe durata somnului se desfăşoară cinci etape, care se repetă de până la cinci ori în cursul nopţii. Cea mai importantă etapă este cea cu mişcări rapide ale ochilor şi în care undele cerebrale înregistrate pe EEG seamănă cu cele din timpul mersului, bătăile inimii se accelerează, respiraţia se intensifică, muşchii se relaxează, iar visele sunt intense”.

Insomnia favorizează obezitatea, mai ales în adolescenţă

Conform medicului, tulburările de somn sunt numeroase, dar de departe cea mai frecventă este insomnia. Aceasta se manifestă prin reducerea duratei şi/sau profunzimii somnului şi poate fi provocată de boli febrile, cardiovasculare, crize abdominale dureroase, nevralgii, hipertensiune arterială, psihoze, encefalite, intoxicaţii, diabet, uremie, hipertiroidie, surmenaj fizic, intelectual sau moral, crize emotive. Cel mai general simptom este somnul nestatornic şi superficial. Insomnia persistentă se caracterizează printr-o stare permanentă de oboseală, fază în care bolnavul aproape nu poate adormi, iar dimineaţa se află într-o stare de indispoziţie şi depresie.

„Orele de somn lipsă cauzate de insomnie duc la întreruperea secreţiei unor hormoni cu greutate în procesele metabolice, între care hormonul de creştere este cel mai important. Ca urmare, este favorizată obezitatea mai ales în adolescenţă, apariţia diabetului şi a hipertensiunii. În plus, lipsa unui somn normal afectează atât performanţele fizice, cât şi cele psihice din timpul zilei, iar astfel va fi afectată memoria, concentrarea şi atenţia, precum şi capacitatea de a învăţa lucruri noi. Oamenii care au câteva ore de somn lipsă pe săptămână se plâng de stres, depresie, agitaţie, nemulţumire, tristeţe, anxietate, epuizare mentală”, completează dr. Irina Badrajan.

Câteva sfaturi pentru a avea un somn sănătos

Pentru a avea un somn sănătos, medicul atrage atenţia că nu trebuie să utilizăm în nici un caz somnifere, mai ales fără sfatul unui medic. Un somn bun presupune utilizarea câtorva reguli uşor de respectat, cum ar fi evitarea activităţilor intensive în timpul serii, trezitul şi culcatul mereu la aceeaşi oră, aerisirea corespunzătoare a camerei, evitarea agitaţiei, dacă la culcare somnul nu apare. De asemenea, se poate citi sau asculta radioul până apare senzaţia de somn, se poate consuma un pahar de lapte cald cu miere şi se va adopta o poziţie relaxată, pe spate cu braţele întinse pe lângă corp, evitându-se poziţia culcat pe stânga. Pe de altă parte, se va evita consumul de alcool înainte de somn, dar şi urmărirea programului la televizor în aceeaşi cameră în care se doarme.

„Se cunosc şi o serie de plante care pot să ne ajute să dormim, cum ar fi valeriana, passiflora, gotu kola, sunătoarea, kava kava. Acestea combat nu numai insomnia, ci şi depresia, dar fără a crea dependenţă. Dacă toate măsurile dau greş, vă puteţi adresa medicului, care vă va prescrie tratamentul potrivit stării de sănătate, în acord cu gravitatea insomniei şi cu activitatea pe care o depuneţi, pentru ca aceasta din urmă să nu fie afectată de efectele secundare ale medicamentelor”, a punctat Irina Badrajan.