Topul bolilor care îi omoară pe suceveni

Principalele cauze de deces în judeţ sunt bolile de inimă, cancerul, traumatismele şi otrăvirile. Ciroza ficatului şi afecţiunile aparatului respirator vin din urmă.

Aşa arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, întocmit pentru primele nouă luni ale anului în curs şi dat publicităţii ieri de purtătorul de cuvânt al instituţiei, Adrian Popescu. Potrivit documentului, în perioada ianuarie –septembrie 2010 s-au înregistrat 5.452 de decese, dintre care 3.439 au fost cauzate de bolile aparatului circulator, după cum urmează: hipertensiune arterială-335, infarct miocardic-402, alte forme de cardiopatie ischemică-817, cord pulmonar cronic-87, boli cerebro-vasculare-937.

Alte 974 de decese au fost cauzate de tumorile maligne, dintre care 118 la nivelul stomacului, 174 ale traheii şi bronhiilor, 63 ale sânului, 34 ale colului uterin şi 56 ale prostatei. Locul trei în topul bolilor care îi ucid pe suceveni este ocupat de traumatisme şi otrăviri, cu 275 de decese în intervalul ianuarie-septembrie 2010. Urmează bolile aparatului digestiv, cu 252 de decese în primele nouă luni ale anului, dintre care 150 prin ciroza ficatului. Pe locul cinci se situează bolile aparatului respirator, cu 244 de decese, dintre care 110 au fost prin brohnopneumopatie obstructivă cronică, iar 102 prin pneumonie.

Medicii: Oamenii nu mai au bani cu care să-şi trateze bolile

Cifrele în ceea ce priveşte mortalitatea generală în judeţ sunt în creştere faţă de anul trecut, în aceeaşi perioadă, când s-au înregistrat 5.425 de cazuri. Specialiştii DSP susţin că trebuie să ne schimbăm modul de viaţă, să mâncăm sănătos, să renunţăm la alcool şi ţigări şi să facem sport. Ei sunt de părere că o scădere a deceselor cauzate de boli precum cele cardiovasculare sau cancerul poate fi posibilă numai prin prevenţie şi prin educarea populaţiei.

Dr. Irina Badrajan, secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală Suceava, spune că bolile aparatului circulator reprezintă o problemă de sănătate publică, în special prin complicaţiile pe care le dezvoltă într-un timp foarte scurt, şi pune creşterea lor pe seama faptului că sucevenii, ca toţi românii de altfel, nu se mai îngrijesc cum trebuie.

„Nu că sunt ei indiferenţi, ci pentru că în ziua de azi condiţiile sunt aşa cum sunt, în sensul că foarte mulţi nu mai au veniturile de dinainte şi nu-şi mai pot permite să-şi cumpere medicamentele aferente. Apoi viaţa vine şi ea cu stres şi cu injurii cum le spunem noi, adică tot ce agresează organismul, injurii ale mediului, societăţii, care, în sfera aparatului circulator, au un impact foarte puternic”, explică medicul, remarcând faptul că din ce în ce mai mulţi suceveni suferinzi de inimă mor la vârste tinere, 45, 50 de ani, majoritatea prin accidente acute cum ar fi infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.

Ficatul sucevenilor, îmbolnăvit de alcool şi alimentaţia proastă

Referindu-se la tumorile maligne care, de asemenea, omoară foarte mulţi oameni din judeţ, dr. Irina Badrajan nu exclude posibilitatea ca acestea să fie provocate, într-o oarecare măsură, şi de poluarea crescută.

„N-aş putea da date oficiale, dar Cernobâlul continuă să ne servească porţia de radiaţii. De fapt n-a încetat niciodată, poate doar a mai scăzut. Nu găsesc altă explicaţie, condiţiile de frig şi umezeală le-am avut dintotdeauna. Acum se întâmplă însă nişte fenomene care depăşesc limitele acestora. Am avut o perioadă când a fost IFA, care emana produşi sulfuraţi, şi când iarăşi s-a înregistrat o creştere a morbidităţii prin tot felul de boli. Dar eu îmi aduc aminte că, la un an după accidentul de la Cernobâl, a fost o avalanşă de tumori ale sistemului nervos, de tiroidă, adică ţesuturile mai sensibile. De asemenea, a fost mult cancer de piele, au fost multe malformaţii la copii. Este o realitate care, din păcate, continuă şi în ziua de azi”, este de părere secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală Suceava.

În ceea ce priveşte bolile aparatului respirator, medicul sucevean apreciază că acestea sunt multe din cauza factorilor climatici şi de mediu din Suceava. Cât despre ciroza ficatului, dr. Irina Badrajan crede că aceasta este foarte frecvent întâlnită în ultima vreme nu doar din cauza depistării mai bune a hepatitelor B şi C, care sunt cu potenţial cirogen, cât din cauza alcoolului şi a alimentaţiei precare. „Este o zonă în care se bea mult, iar alimentaţia este proastă”, spune medicul sucevean.

Alertă MS: România are cea mai mare mortalitate din UE

Potrivit unui raport dat recent publicităţii de Ministerul Sănătăţii, starea de sănătate a populaţiei din ţara noastră este printre cele mai proaste din Europa. Mai mult, suntem campioni şi în ceea ce priveşte numărul de decese, România având cea mai mare mortalitate din UE, cu o medie de 979 de morţi la 100.000 de locuitori, spre deosebire de media europeană, care este de doar 645 de decese la suta de mii de locuitori.

Conform analizei făcute de Ministerul Sănătăţii, românii mor din cauza unor boli care ar putea fi evitate, cum ar fi tumorile maligne. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl reprezintă mortalitatea mare prin cancerul de col uterin, care este un indicator direct al faptului că sistemul sanitar din ţara noastră nu corespunde nevoilor reale ale populaţiei. În plus, în ultimii ani, în România a crescut şi numărul de decese cauzate de bolile cronice, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei.