Printează articolul
Trimite e-mail
Lucrările la Catedrala „Naşterea Domnului” Suceava au înaintat vizibil în acest an, în ciuda crizei financiare. Primăria Suceava a aprobat şi a acordat cinci miliarde de lei vechi pentru ridicarea acestui edificiu religios al municipiului.
Cu aceşti bani, dar şi cu bani din donaţii de la credincioşi, s-au continuat lucrările de construcţie la catedrală. În acest an, la Catedrala „Naşterea Domnului” s-au cheltuit circa 10 miliarde de lei vechi, din care cinci miliarde de lei vechi au fost daţi de Primăria Suceava, alte două miliarde de lei vechi din sponsorizări şi bani de la credincioşi, diferenţa de trei miliarde de lei vechi fiind încă neacoperită (restanţe la facturi materiale, plată muncitori).
Munca la turlele catedralei, cât pentru trei, patru biserici
Echipa de muncitori din comuna Boroaia care lucrează la catedrală şi care este specializată în construirea de biserici a realizat, din primăvară şi până în prezent, peste 5.000 de metri pătraţi de finisaje (tencuieli) interioare şi exterioare. Pentru a descrie cât de mult s-a lucrat până acum, doar la finisaje, părintele Petru Argatu, parohul catedralei, ne-a spus că 5.000 de mp înseamnă circa trei biserici de dimensiuni normale.
„Putem spune că aceşti muncitori foarte pricepuţi, cu simţul răspunderii, ar fi putut termina trei, patru biserici cât au lucrat aici, la catedrală, până acum”, ne-a explicat părintele Argatu.
El a completat că tot în acest an s-au făcut şi şarpantele la turla centrală, şi s-a continuat cu şarpantele la turlele laterale. De asemenea, s-a finalizat şarpanta care acoperă catedrala. În prezent se lucrează la acoperirea acestei şarpante cu tablă de cupru.
Tablă garantată pentru cel puţin o sută de ani
Preotul Argatu ne-a spus că este cumpărată, deja, tablă pentru acoperiş, de cea mai bună calitate, circa 3.500 de metri pătraţi, dar ar mai fi nevoie de încă 1.500 de mp. Tabla este de cupru, adusă din Germania, de la Firma KME, cu puritate de 99,9% şi grosime de 0,55 milimetri, ce este garantată pentru cel puţin o sută de ani.
Muncitorii au montat, în această vară, tablă pe turla centrală şi pe cele laterale. Învelirea acoperişurilor cu tablă s-a făcut prin dublu falţ, după tehnologie germană. După cum am aflat de la cei care „modelează” acest material rezistent, tabla se lucrează în dublu falţ „pentru a arăta bine, pentru a rezista în timp şi pentru a face faţă intemperiilor de orice fel”. Este o tehnică la care muncitorii folosesc utilaje performante, aduse din străinătate, este vorba de o maşină electrică de profilat tablă de acoperiş. La turla principală s-au pus şi geamurile cu tâmplărie PVC. Este vorba de opt ferestre mari, cu o înălţime de 10 metri fiecare, şi alte opt ferestre dreptunghiulare (4 m/1,8 m).
Geamuri cu senzori
De la părintele Petru Argatu am aflat că toate geamurile din catedrală vor fi conectate, la final, la un sistem automatizat. Geamurile vor avea senzori de închidere automată în caz de vânt, ploaie sau fum.
A fost montată şi scara de incendiu, de inox, formată din mai multe module, care îmbinate între ele au ajuns să aibă circa 40 de metri înălţime. Foarte mult material lemnos, răşinoase, a fost folosit pentru schele. Acestea au fost făcute cu balustrade, din doi în doi metri, pentru ca muncitorii să nu fie puşi în pericol în timp ce lucrează la înălţime.
Iscusinţă, pasiune, muncă asiduă
Tencuiala la catedrală se face după metode clasice, dar cu materiale de cea mai bună calitate. Munca este asiduă. Muncitorii lucrează zi lumină, cu multă iscusinţă şi pasiune. Doar la un metru pătrat de tencuială de interior, muncitorii trebuie să respecte cu stricteţe mai multe operaţiuni: pregătirea peretelui, pentru că acesta trebuie dat cu şpriţ (ciment, nisip, apă, var), încărcarea pereţilor (grunduire), apoi „fresca neagră”, adică o compoziţie de nisip, amestecat cu var şi câlţ (fuior), care va rămâne după haşurare ca suport pentru pictură.
La tencuiala exterioară, se pregăteşte peretele, se dă cu şpriţ, se încarcă peretele, se grunduieşte, se drişcuieşte, adică se pune un strat subţire format din nisip foarte fin, bine cernut, amestecat cu var, ciment şi apă. Următoarea etapă pentru tencuiala exterioară este aplicarea amorsei, iar tencuiala decorativă se face cu praf de marmură. „Am optat pentru o tencuială decorativă pe bază de marmură, pentru că are câteva proprietăţi importante: nu permite infiltrarea apei, este elastică, nu se fisurează în cazul unor intemperii, este rezistentă în timp”, a completat preotul Petru Argatu.
„A înţeles că fără un sprijin financiar consistent nu putem înainta lucrările la catedrală”
„Mulţumim foarte mult Primăriei Suceava, în special primarului Ion Lungu, care a înţeles că fără un sprijin financiar consistent nu putem înainta lucrările la catedrală, şi ne-a acordat cele cinci miliarde de lei vechi în acest an. Zilele trecute, domnul primar a venit şi a văzut lucrările care s-au făcut la catedrală, atât la exterior, cât şi în interior. Atâta timp cât vremea ne va permite, nu va da îngheţul, încă se va lucra la tencuială, la şarpante, dar şi la schele”, ne-a mai spus părintele Argatu.
Parohul catedralei, preotul Petru Argatu, este sprijinit în permanenţă de arhitectul Doru Olaş, proiectanţii de structură Luca Lucuşor şi Mihai Jitariuc şi dirigintele de şantier Mariana Oniciuc, pentru că toţi aceştia îşi aduc aportul la ridicarea catedralei. Părintele se bucură de un sprijin permanent din partea Consiliului Parohial, dar şi al credincioşilor care vin în fiecare duminică la biserică.
Chiar dacă mai sunt necesari mulţi bani până la finalizarea celui mai important edificiu religios din Suceava, Catedrala „Naşterea Domnului”, ceea ce s-a reuşit până acum este cu adevărat deosebit.
Fiecare lumânare cumpărată, carte de rugăciune de la magazinul cu obiecte religioase din curtea catedralei, fiecare acatist pe care credincioşii îl dau la biserică înseamnă un pas înainte în efortul comun de a duce la bun sfârşit această construcţie, care va dăinui în timp.
