Biserica din Poiana Stampei, 125 de ani de existenţă

La Poiana Stampei vor avea loc duminică, 7 noiembrie, manifestările dedicate împlinirii a 125 de ani de la zidirea bisericii din localitate. În organizarea parohiei cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavril, a Primăriei şi a Consiliului Local ale comunei Poiana Stampei, începând cu ora 9,30, un sobor de preoţi şi diaconi, avându-l în frunte pe protopopul de Câmpulung, Aurel Goraş, va oficia Sfânta Liturghie. Răspunsurile vor fi date de către corala „Andrei Mureşanu” din Bistriţa-Năsăud.

Singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii

Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavril din Poiana Stampei este construită între anii 1883-1885, cu aprobarea Imperială a lui Francisc Iosif I. Aşa cum am aflat de la preotul paroh Domiţian Tătaru, este singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii, a fiului împăratului Rudolf cu Ştefania de Belgia. Deşi iniţial autorităţile vieneze nu au aprobat construcţia unei biserici ortodoxe în această localitate, sătenii care au mers la administraţia austro-ungară de la Viena pentru aprobări s-au folosit de căsătoria fiului împăratului, spunând că această biserică este închinată acestui eveniment. În biserică se păstrează şi astăzi cele patru policandre din cristal din Viena care au fost primite de la coloniştii care s-au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova. Tot în această biserică se mai află odoarele cu care a fost înzestrată, cum ar fi o Sfântă Evanghelie din anul 1859 tipărită la Sibiu de Mitropolitul Ardealului Andrei Baron de Şaguna.

Picturi aparţinând lui Epaminonda Bucevschi

Catapeteasma şi icoanele împărăteşti, precum şi icoana Maicii Domnului şi a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos sunt pictate de către pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi. Absolvent al Seminarului Teologic din Cernăuţi şi a Şcolii Speciale pentru pictură istoriografică a Academiei de Arte de la Viena în cadrul căreia a primit premiul “GUNDEL” pentru cele mai bune studii generale, Epaminonda Bucevschi a fost pictor diecezan, post în care a iniţiat o nouă ordine iconografică în pictura bisericească din Bucovina. A pictat şi restaurat 43 de iconostase la episcopiile din Roma, Iaşi, Zagreb, Viena şi circa 31 de biserici, de referinţă rămânând Catedrala din Zagreb.

Numărul impresionant de lucrări semnate de Bucevschi, dar şi faptul că tot lui i se datorează, în bună măsură, stabilirea adevărului cu privire la chipul real al domnitorului Ştefan Cel Mare şi Sfânt, pe baza iconografiei din Tetraevanghelul de la Humor şi din bisericile ctitorite de voievod, dau valoare catapetesmei şi icoanelor împărăteşti de la biserica din Poiana Stampei. Restul bisericii este pictată în stil tempera pe pânză de pictorul Vasile Pascu. Deşi a fost martora celor două războaie mondiale, biserica a dăinuit în forma iniţială până în zilele noastre.

Simeon Florea Marian, primul preot de la Poiana Stampei

Aşa cum am aflat de la preotul paroh, Domiţian Tătaru, primul preot care a slujit la Poiana Stampei a fost marele folclorist român preot Simeon Florea Marian, care a deschis calea spre credinţă locuitorilor din această zonă între anii 1875 -1877. Acesta a fost urmat de preotul Dimitrie Brăileanu, cel care a fost şi primul învăţător din localitate. Unul dintre preoţii iubiţi de săteni, Dionisie Munteanu şi-a găsit sfârşitul pe front,  în Galiţia, în Primul Război Mondial. Un alt ziditor al altarului la Poiana Stampei a fost preotul Dimitrie Popovici, care a zidit Mănăstirea Podu Coşnei în 1926.