Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
Şapte indivizi din Vicovu de Sus şi un cetăţean ucrainean au fost trimişi în judecată, săptămâna trecută, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Suceava, fiind acuzaţi că făceau parte dintr-o reţea de trafic migranţi şi contrabandă cu ţigări.
Ioan Mandici, zis „Bică” (37 de ani), Constantin Schipor (29 de ani), zis „Costan”, Vasile Ioan Viţescu (26 de ani), Elisaveta Mandici, zisă „Saveta” (50 de ani), Constantin Poleucă (30 de ani), Ion Sorin Shipor (30 de ani), toţi din Vicovu de Sus, precum şi cetăţeanul ucrainean Viorel Kimin (39 de ani), au fost daţi pe mâna judecătorilor pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, trafic de migranţi, aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la contrabandă.
Procurorii anchetatori au dispus de asemenea scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi administrative în valoare de 1.000 de lei faţă de patru migranţi, cetăţeni moldoveni, cercetaţi pentru trecerea ilegală a frontierei de stat a României.
Drumul spre Occident al migranţilor începea în căruţă
Cei şapte indivizi din Vicovu de Sus sunt acuzaţi că, împreună cu cetăţeni ucraineni, au pus bazele unui grup infracţional organizat, specializat în traficul de migranţi, în special cetăţeni moldoveni, pe relaţia Ucraina-România-Italia.
Liderii grupării, explică ofiţerii anchetatori din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, erau cetăţenii ucraineni, care racolau migranţii şi îi aduceau până în apropierea frontierei cu România.
De aici, erau preluaţi de membrii suceveni ai grupării, care-i introduceau fraudulos în ţară, de multe ori folosindu-se de o căruţă, şi se ocupau cu cazarea lor.
Pe imaginile puse la dispoziţie de BCCO Suceava, imagini ce pot fi urmărite pe www.monitorulsv.ro, apare la un moment dat căruţa în care se aflau mai mulţi migranţi, care cu puţin timp înainte intraseră fraudulos în ţară, peste fâşia verde.
Transportul spre Ungaria şi, ulterior, Italia era asigurat de alţi membri ai grupării, de regulă cetăţeni ucraineni.
Anchetatorii explică că moldovenii preluaţi din judeţul Suceava sau de pe traseu de către transportatorii ucraineni călătoreau cu mijloace auto înmatriculate în Ucraina, destinate transportului de persoane, fie cu documente falsificate, fie ascunşi în locaşuri special amenajate, pentru a trece ilegal din România în Ungaria.
Pe parcursul cercetărilor, care au demarat în februarie 2010, au fost depistaţi la frontiera de vest a României opt migranţi, cetăţeni moldoveni, în timp ce încercau să o treacă fraudulos.
În paralel cu afacerea cu traficul de migranţi, vicovenii, susţin anchetatorii, s-au apucat şi de contrabandă cu ţigări.
Afaceri în familie. Ginerele, soacra şi cumnatul
Anchetatorii explică în rechizitoriul înaintat instanţei de judecată că Ioan Mandici a fost cel care a venit cu ideea de a se apuca de trafic de migranţi şi a cooptat-o şi pe soacra sa, Elisaveta Mandici, iar aceasta pe concubinul ei, Constantin Schipor, zis „Costan”. În afacere a intrat, ulterior, şi cumnatul lui Ioan Mandici, Vasile-Ioan Viţescu, precum şi Constantin Poleucă, o rudă mai îndepărtată a celorlalţi suspecţi.
Procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a unora dintre suspecţi, însă judecătorii Tribunalului Suceava au decis că pot fi cercetaţi şi în stare de libertate.
Câţi bani scoteau de pe urma afacerii cu migranţi şi ţigări de contrabandă
În rechizitoriul procurorilor DIICOT Suceava se face referire şi la profitul pe care îl scoteau membrii grupării de pe urma acestor afaceri ilegale.
Un migrant plătea în medie între 2.000 şi 3.000 de euro pentru a ajunge în Italia, iar din această sumă între 50 şi 200 de euro îi revenea suceveanului care se ocupa de trecerea ilegală în România.
Transportatorilor le reveneau sume cuprinse între 100 – 150 euro/migrant, numai pe transportul efectuat pe teritoriul României, iar celor care îi preluau şi ascundeau în locaşuri special amenajate în vederea scoaterii ilegale din România, aproximativ 1/3 din suma totală plătită de migrant.
La ţigări, contrabandiştii din Vicov obţineau profit în funcţie de cantitatea de ţigări introdusă ilegal în România.
Pentru un bax de ţigări (50 cartuşe cu zece pachete fiecare) pentru care contrabandiştii ucraineni achitau la „producător” suma de 40 – 50 euro, vicovenii primeau după furnizarea ţigaretelor sume de bani cuprinse între 90 – 120 euro.
Contrabandiştii români valorificau baxurile de ţigări prin vânzarea imediată către complicii lor, care achiziţionau marfa angro, achitând pentru un bax aproximativ 180 - 220 euro.
Limbaj codificat, pentru afacerile la „gard”
Pentru a nu fi deconspiraţi de oamenii legii, membrii grupării, explică anchetatorii, foloseau un argou specific.
Migranţii erau denumiţi „ghiocei” sau „vabagonzi”, iar locul de cazare în care erau duşi aceştia, „la cabană”, „livadă”.
Frontiera era denumită „gard” ori „sârmă”.
Exemplificăm cu una dintre conversaţiile telefonice interceptate de anchetatori între membrii grupării.
24.03.1010, ora 6:10.
Ioan Mandici este sunat de soacra sa, Elisaveta Mandici:
(...)
E.M.: Apoi na, să vii să iei ghioceii (n.r. migranţii) ceia …
I.M.: Da, da, da…
E.M.: Da?
(...)
E.M.: Da, da… Dar nu să ofilească ghioceii…
I.M.: Nu se mai ofilesc, dă-i la dracu…da unde-s? Hai bun, pa…
E.M.: Acolo…
I.M: Da, lasă-i acolo…
E.M: În livadă… În livadă…
I.M:În grădină, da…
E.M.: Da, în grădină …(râde)
I.M.: Bun…hai…
Membrii grupării foloseau acelaşi limbaj codificat şi atunci când era vorba de contrabanda cu ţigări.
Baxurile cu ţigări erau denumite „lăzi”, „litri de lapte”, „blocuri”, iar activitatea de trecere efectivă a baxurilor peste frontieră – „la cosit”, „la mâncat”, „de adus iarbă”.
