„In memoriam” Gellu Naum, la Biblioteca I. G. Sbiera

La Biblioteca I. G. Sbiera a avut loc marţi, 5 octombrie, o manifestare culturală menită să readucă în prim-plan activitatea literară şi viaţa scriitorului Gellu Naum. Pe data de 29 septembrie s-au împlinit nouă ani de când suprarealistul român a trecut în nefiinţă. Manifestarea a fost deschisă de criticul literar Isabel Vintilă, doctor în filologie, care a trecut în revistă toate evenimentele importante din viaţa şi activitatea acestuia.

Gellu Naum s-a născut în anul 1915 şi a făcut parte, alături de D. Trost, Gherasim Luca şi Virgil Teodorescu, din cel de-al doilea val suprarealist român care a cunoscut apogeul între anii 1945-1947, fiind legitimat ca parte a grupării suprarealiste europene chiar de liderul lor Andre Breton.

În 1939 se întoarce în ţară

Isabel Vintilă a prezentat şi aspecte din viaţa lui Gellu Naum, de la momentul în care acesta a fost nevoit să se întoarcă în ţară de la Paris până în 2001, anul morţii sale. Volumul de debut, Drumeţul incendiar, publicat în 1936, apare în perioada în care Naum urmează cursurile Universităţii din Bucureşti, studiind filozofia (1933-1937).

„La numai un an după apariţia acestuia, Naum publică o altă carte de versuri, Libertatea de a dormi pe o frunte, iar în 1938 pleacă la Paris la îndemnul prietenului său pictorul Victor Brauner (pe care-l cunoscuse în anul debutului său literar), continuându-şi astfel studiile de filozofie la Sorbona şi pregătind un doctorat despre Abélard. În 1939 se întoarce în ţară, unde va fi mobilizat şi trimis pe frontul de Răsărit, pentru ca în 1940 să publice al treilea volum de versuri, Vasco de Gama, cu un desen de Jacques Herold”, a spus criticul literar Isabel Vintilă.

Filme cu suprarealistul Gellu Naum

O etapă deosebit de intensă pentru toţi suprarealiştii români care au mutat „centrul lumii” (André Breton) la Bucureşti s-a derulat între 1945 şi 1947, fiind foarte prolifică şi pentru Gellu Naum. În acest răstimp, el a publicat o serie de volume care cuprindeau poeme, proze poematice, texte programatice şi scrieri dramatice. Este vorba despre lucrări precum: Culoarul somnului, cu un portret de Victor Brauner (1944), Medium, cu şase reproducţiuni fotografice (1945), Critica mizeriei, în colaborare cu Paul Păun şi Virgil Teodorescu (1945), Teribilul interzis cu frontispiciu de Paul Păun (1945), Spectrul longevităţii – 122 de cadavre, în colaborare cu Virgil Teodorescu (1946), Castelul orbilor (1946), L'Infra noir, manifest publicat în colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Trost (1947), Éloge de Malombra. Cerne de l'amour absolu, manifest publicat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost (1947).

După 1967, putem afirma că Naum cunoaşte maturitatea în poezie cu volume ca Athanor, Ascet la baraca de tir, Malul Albastru sau Calea Şearpelui.

Au fost vizionate filme cu suprarealistul Gellu Naum vorbind despre dragoste şi poezie sau recitând trei dintre cele mai cunoscute şi mai importante poeme ale sale.

Rezultatele Festivalului „Gellu Naum”

În cadrul manifestărilor de la bibliotecă, s-au prezentat şi realizările elevilor de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, coordonaţi de profesorul Gheorghe Cîrstian, în cadrul Festivalului “Gellu Naum” de la Brezoi, Râmnicu Vâlcea. Clara Căşuneanu, de la Colegiul Naţional “Petru Rareş”, a citit un eseu care a fost premiat anul acesta în cadrul festivalului menţionat.

Au lecturat pentru cei prezenţi cele mai frumoase poeme ale lui Naum elevii Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 3 din Suceava, coordonaţi de Isabel Vintilă.

La manifestare au fost prezenţi şi scriitorii Ion Cozmei, Ion Beldeanu, Nicolae Cârlan şi Alexandru Ovidiu Vintilă. Manifestarea culturală s-a desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean şi a Bibliotecii „I. G. Sbiera” din Suceava.