Printează articolul
Trimite e-mail
Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, organizată ieri în patru localităţi din judeţul Suceava, trebuia să însemne o şansă de angajare pentru numărul foarte mare de tineri fără serviciu. A surprins o prezenţă foarte redusă a acestora, inexplicabilă dacă ne uităm în statisticile privind şomajul. Chiar şi aşa, cei mai mulţi dintre cei prezenţi nu au găsit de lucru, tinerii vrând ceea ce angajatori nu le puteau oferi şi viceversa.
Ieri dimineaţă, la ora 10.00, când a debutat Bursa din municipiul Suceava, la intrarea în holul mare al Casei de Cultură abia se adunaseră câteva zeci de tineri. Asta în condiţiile în care, la toate bursele precedente, intrarea participanţilor se făcea în serii, oamenii bulucindu-se cu sutele la intrare, iar acum, în 2010, numărul şomerilor este cu mult peste cel din anii precedenţi.
„Noi ne-am străduit să asigurăm tinerilor o ofertă cât mai variată, să răspundem cerinţelor acestora. Am făcut o campanie de promovare poate puţin agresivă, asta pentru a-i determina pe tinerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă să vină la Bursă, să încerce să-şi găsească un loc de muncă, iar intrarea în şomaj să fie ultima lor variantă. Avem 2.000 de dosare cu tineri proaspăt absolvenţi care cer indemnizaţie de şomaj, însă aici, la Bursă, nu prea îi vedem”, declara, după debutul acţiunii, Aurelia Focşa, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava, amintind şi de subvenţiile oferite de stat celor care angajează tineri, dar şi acestora.
Ea a explicat că în acest an au fost disponibile câteva zeci de posturi pentru absolvenţi de studii superioare, 35 numai în municipiul Suceava, anul trecut, la aceeaşi bursă a absolvenţilor, fiind doar un loc pentru şomeri cu studii superioare.
Angajatorii, foarte nemulţumiţi de tinerii prezenţi la Bursă
Deşi au venit în număr mic la Bursă, tinerii tot nu şi-au găsit, în majoritate, de lucru. Ei erau nemulţumiţi de ofertă, în timp ce angajatorii se plângeau de lipsa unei forţe de muncă serioase.
Stela Simioniuc, reprezentantă a unei societăţi care are disponibile posturi de frizer, cosmetician şi croitor, a fost dură cu participanţii la Bursă.
„Tinerii de azi nu prea sunt interesaţi de locuri de muncă, preferă să ia şomajul şi să nu facă nimic. Nu au pregătire, dar nici nu vor să facă un curs de specializare. În mare majoritate, calificarea lor lasă foarte mult de dorit. Am selectat cinci persoane, însă nu cred că sunt de perspectivă”, ne-a spus aceasta. Ea a admis că un angajat începător la societatea ei trebuie să se mulţumească cu salariul minim pe economie.
La fel de nemulţumit era şi reprezentantul unei societăţi care este în căutarea a cinci tâmplari universali.
„Au fost doar tineri absolvenţi de şcoală profesională care s-au arătat interesaţi de posturi şi vor fi chemaţi la un interviu. Noi aveam impresia că venind aici vom găsi interes, dar nu e cazul”, a spus Corneliu Pădurar, reprezentantul firmei.
Post de stomatolog fără succes, cele de economist şi inginer, la mare căutare
Un angajator venit la bursă avea o ofertă mai rar întâlnită la astfel de evenimente. Avea nevoie de un medic stomatolog şi de un tehnician dentar. La masa acestuia se oprise doar o absolventă de kinetoterapie, în rest absolut nimeni.
Angajatorul care părea printre puţinii mulţumiţi de Bursa din Suceava avea disponibile două posturi de economist, unul de asistent manager şi unul de inginer construcţii. Pentru aceste meserii care necesită studii superioare se înscriseseră în jur de 50 de posibili viitori angajaţi.
Dintre tinerii cu care am discutat la Bursa de ieri, nici unul nu s-a declarat mulţumit de ce a găsit.
„Am luat nişte numere de telefon, nişte adrese de email, dar concret nu am găsit nimic”, ne-a spus Mihai Tudosă, un tânăr care, după ce a terminat liceul, a făcut un curs de ospătar şi căuta acum un post în acest domeniu pentru care să fie plătit cu minimum 1.000 de lei.
„Caut de muncă în orice domeniu şi mă mulţumesc şi cu un salariu de şapte milioane de lei vechi. Însă după cum văd, am slabe şanse să găsesc ceva”, ne-a mai spus un alt tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă.
De ce nu a avut succes Bursa, în plin şomaj în masă
În aceste condiţii apare întrebarea ce nu a funcţionat la această Bursă. Au fost totuşi aproape 200 de locuri de muncă disponibile numai în Suceava, iar gama a fost cât de cât variată, e drept, departe a acoperi toate domeniile.
Specialiştii de pe piaţa muncii au însă explicaţii. Există un mare decalaj între nevoia de forţă de muncă din judeţ şi specializările tinerilor proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii. Altfel spus, şcolile, şi mai ales universităţile, pregătesc viitori şomeri, în domenii de care nu mai este nevoie. Tinerii au pretenţii financiare mai mari decât generaţiile mature, unele justificate şi altele nu, iar pentru mulţi agenţi economici salariul minim pe economie este considerat suficient la angajarea unui tânăr.
„Mai bine stau în şomaj, dacă tot am dreptul să îl iau, decât să lucrez pe 5 milioane”, acesta este raţionamentul multora dintre tineri.
Rezultatele bursei: 355 de persoane selectate, 23 angajate pe loc
Din datele centralizate de AJOFM Suceava la finele Bursei (desfăşurată la Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Fălticeni) rezultă că la aceasta au participat un total de 81 de angajatori, care au oferit 430 de locuri de muncă. La Bursă au fost înregistraţi 1.167 de participanţi, 427 în Suceava, 356 în Fălticeni, 197 în Rădăuţi şi 187 în Câmpulung. 355 dintre aceştia au fost selectaţi în vederea încadrării, urmând a da interviuri în perioada următoare, iar 23 au fost angajaţi pe loc.
Au fost angajaţi pe loc, ieri, un economist, patru agenţi comerciali, doi lucrători comerciali, un mecanic auto, doi ospătari, doi ajutor ospătari şi un şofer. Alături de absolvenţii cu aceste calificări care s-au încadrat, au mai fost şi zece tineri care au ocupat locuri de muncă necalificate.
Se poate observa că la un total de 430 de locuri disponibile au fost selectaţi doar 355 de posibili angajaţi, asta în condiţiile în care de obicei numărul celor selectaţi pentru interviuri era de două-trei ori mai mare decât oferta, tocmai pentru ca angajatorii să aibă de unde alege persoanele potrivite.
