Colegiul Medicilor vrea să-i facă din vorbe pe tinerii doctori să nu emigreze

Problema plecării medicilor tineri peste graniţă, la muncă, care lasă spitalele fără specialişti, a intrat în atenţia Colegiului Judeţean al Medicilor (CJM) Suceava, care încearcă să oprească exodul medicilor în străinătate. Preşedintele acestei organizaţii profesionale, dr. Ioan Miheţiu, vrea să înfiinţeze un „grup de negociere”, care să-i convingă pe tinerii specialişti să renunţe la ideea de a profesa în alte ţări.

„Colegiul Judeţean al Medicilor Suceava are 905 membri. 40% dintre aceştia sunt tineri, cu vârste între 30 şi 40 de ani, iar până acum aproximativ 10% dintre ei şi-au manifestat intenţia de a-şi părăsi actualele locuri de muncă. Au venit la noi, la sediu, şi s-au interesat de ce acte au nevoie pentru a-şi practica meseria în străinătate”, explică situaţia juristul CJM, Andreea Ţeudan.

De la începutul anului, zece doctori au plecat în străinătate, la muncă

Reprezentantul Colegiului Judeţean al Medicilor arată că, de la începutul anului, zece doctori au solicitat eliberarea certificatului profesional curent şi au plecat peste graniţă, la muncă. Este vorba de specialişti în chirurgie infantilă, alergologie, medicina muncii, medicină de urgenţă, radiologie, ortopedie şi medicină de familie, care au optat pentru ţări ca Belgia, Franţa, Germania şi Anglia. Doctorii în cauză au renunţat la posturile din spitalele sucevene, atraşi fiind de salariile net superioare, respectul din partea medicilor şi gradul crescut de civilizaţie al pacienţilor din alte state. În realitate, însă, numărul celor care au emigrat ar putea fi şi mai mare, în condiţiile în care unele ţări nu le cer doctorilor decât diploma de studii, nu şi alte documente cum ar fi certificatul profesional curent, eliberat de Colegiul Medicilor.

„În Franţa, de exemplu, un medic de familie primeşte pe lună 5.000 de euro, plus cazare şi mâncare. Pe de altă parte, acolo există şi o altă atitudine faţă de medic”, spune Andreea Ţeudan.

Ea arată că doctorii sunt nemulţumiţi de volumul mare de muncă, nivelul scăzut de salarizare, condiţiile proaste de lucru din spitale şi de lipsurile de tot felul din sistem.

„Ne sesizează că n-au cu ce munci şi că pun viaţa pacientului în pericol”

„Ce salariu şi perspective poate avea un tânăr medic specialist dacă, în spital, un medic primar, în vârstă, cu vechime şi toate gradele luate, are între 2000 şi 3000 lei? Nu le convine să facă şase ani de facultate şi apoi între patru şi şase ani rezidenţiatul, în funcţie de specializare, ca să lucreze pe salarii de mizerie şi în condiţii atât de grele. În decurs de şase luni, circa 20-30 de medici din spitale ne sesizează, în scris sau verbal, că n-au cu ce munci şi că pun viaţa pacientului în pericol”, completează juristul CJM  

Andreea Ţeudan mai spune că doctorilor suceveni le convine mai mult să lucreze într-o ţară în care munca lor este plătită mai bine, dar şi respectată la adevărata valoare, şi subliniază că medicii din judeţ primesc regulat oferte de muncă peste graniţă. Deşi tot mai mulţi sunt tentaţi să le dea curs, organizaţia pe care o reprezintă nu poate face nimic pentru a-i împiedica, în condiţiile în care oficialii de la Bucureşti nu iau măsuri pentru ca posturile din ţară să fie mai atractive.

„Din păcate, nu avem ce să le oferim”

„Grupul de negociere, pe care îl propune dr. Ioan Miheţiu, va încerca să discute cu ei, să-i convingă să rămână în ţară. Însă, din păcate, nu avem ce să le oferim, aşa că nu ne rămâne decât să facem apel la moralitatea lor. Înainte, Colegiul Medicilor, avea o putere mai mare, adică făcea parte din comisii paritare. Şi la elaborarea contractului cadru, eram parteneri de discuţii cu Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate, dar, în timp, s-au tot redus din prerogative. Acum nu mai avem decât rol consultativ. Deci, dacă vor ne ascultă, dacă nu, nu”, adaugă Andreea Ţeudan.

Criză acută de personal, în spitalele din judeţ

În judeţ, potrivit unui raport dat publicităţii la finele lunii iunie de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava, nici un spital nu depăşeşte normativul de personal, din contra, toate se înregistrează cu un deficit substanţial de angajaţi.

Un exemplu în acest sens este Spitalul Suceava, unde diferenţa dintre numărul de salariaţi normat şi cel existent este majoră, de 994 de persoane.

Migraţia medicilor adânceşte pe zi ce trece criza de personal din sistemul sanitar sucevean. Cei mai văduviţi de plecările în masă ale doctorilor sunt pacienţii, care rămân să fie îngrijiţi în spitale de medici puţini, lipsiţi de experienţă şi extenuaţi de volumul mare de muncă.

De menţionat că, anul trecut, nouă medici suceveni au renunţat la slujbele din ţară, în favoarea altora, mai atractive, în străinătate. În 2008, alţi opt medici au plecat să profeseze în afara graniţelor ţării.